Pierderi economice cauzate de vremea extremă în Europa
Vara extremă din Europa a generat pierderi economice temporare de cel puțin 43 de miliarde de euro, conform unei estimări la nivelul Uniunii Europene. Aceste costuri sunt preconizate să crească până la 126 de miliarde de euro până în 2029.
Impactul economic imediat
Lovitura imediată asupra economiei dintr-o vară brutală, caracterizată prin căldură, secetă și inundații, a reprezentat 0,26% din producția economică a UE pentru 2024. Această analiză rapidă, care nu a fost supusă revizuirii de specialitate, se bazează pe relații între vreme și date economice publicate recent într-un studiu academic.
Țările cele mai afectate
Cele mai mari daune au fost înregistrate în Cipru, Grecia, Malta și Bulgaria, fiecare având pierderi temporare de peste 1% din valoarea adăugată brută (GVA) pentru 2024. Alte țări mediteraneene, precum Spania, Italia și Portugalia, au suferit, de asemenea, pierderi semnificative.
Estimări conservatoare
Economiștii de la Universitatea din Mannheim și Banca Centrală Europeană consideră că rezultatele sunt „conservatoare” deoarece nu iau în calcul incendiile de vegetație record care au afectat sudul Europei luna trecută sau impactul cumulativ al evenimentelor meteorologice extreme. Aceștia subliniază că adevăratele costuri ale vremii extreme se manifestă treptat, afectând viețile și mijloacele de trai printr-o gamă largă de canale care depășesc impactul inițial.
Legătura cu schimbările climatice
Studiile sugerează că încălzirea globală a făcut ca vremea extremă să fie de până la 40 de ori mai probabilă în Spania și Portugalia și de 10 ori în Grecia și Turcia. De asemenea, numărul de decese cauzate de valul de căldură din iunie este estimat că a crescut de trei ori în 12 orașe mari din cauza poluării care contribuie la încălzirea planetei.
Costurile indirecte ale vremii extreme
Cercetătorii au folosit relații istorice între vremea violentă și producția economică pentru a evalua efectele indirecte, cum ar fi numărul limitat de ore de muncă pentru constructori în timpul caniculei sau perturbările în timpii de navetă cauzate de inundații care afectează căile ferate.
Avertizări privind subestimarea costurilor
Stéphane Hallegatte, economist șef pe probleme climatice la Banca Mondială, a subliniat că impactul economic mai larg al vremii extreme este mai mare decât efectele directe și durează mai mult decât se crede. El a avertizat că metodele utilizate pentru a identifica vremea extremă sunt „proxi imperfecte”, ceea ce ar putea conduce la subestimarea costurilor totale. GVA nu reflectă în totalitate costurile vremii extreme asupra oamenilor și firmelor, adăugând că comunitățile sărace suferă disproporționat.
Costurile ascunse
Gert Bijnens, economist la Banca Națională a Belgiei, a menționat că perturbările lanțului de aprovizionare reprezintă unele dintre cele mai semnificative „costuri ascunse” care adesea nu sunt contabilizate. Ignorarea acestor efecte ar putea subestima daunele cu până la 30%.
Concluzie
Extremele climatice au un impact economic considerabil, iar efectele indirecte pot fi la fel de dăunătoare ca și distrugerile directe, subliniind necesitatea unei evaluări mai complete a costurilor asociate cu astfel de evenimente.
