Investigarea antreprenorilor pentru evaziune fiscală
Trei administratori de societăți comerciale din județul Bihor sunt cercetați într-un dosar complex de evaziune fiscală și delapidare, fiind suspectați că au supraevaluat prețurile plătite în acte pentru trufe și fructe de pădure colectate de la persoane fizice. Prejudiciul estimat este semnificativ, iar efectele asupra bugetului de stat urmează să fie evaluate.
Detalii despre schemele evazioniste
Cei trei suspecți, un cetățean italian de 60 de ani și doi români de 47 și 39 de ani, ar fi utilizat un mecanism evazionist începând din 2020. Conform informațiilor transmise de Inspectoratul de Poliție Județean Bihor, cheltuielile în numerar consemnate în documentele contabile ale firmelor lor depășesc 150 de milioane de lei, existând indicii că aceste sume au fost utilizate în interes personal. Achizițiile fictive sau supraevaluate de produse forestiere nelemnoase, în special trufe și fructe de pădure, ar fi fost principalele surse ale acestor cheltuieli.
Legislația favorabilă
Schema ar fi fost posibilă datorită legislației care scutește persoanele fizice care vând astfel de produse de obligația de a declara veniturile. Firmele ar fi înregistrat prețuri semnificativ mai mari decât cele reale, justificând astfel plăți în numerar considerabile și diminuând artificial profitul impozabil.
Percheziții și confiscări
Pe 26 noiembrie, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din Bihor, coordonați de un procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, au efectuat 16 percheziții la sediile firmelor implicate, punctele de lucru și locuințele administratorilor din județele Bihor, Argeș, Hunedoara, Maramureș și Suceava. În urma acestor acțiuni, au fost confiscate documente financiar-contabile, contracte, avize de însoțire a mărfurilor și 78 de kilograme de trufe, evaluate la aproximativ 125.000 de lei.
Implicarea autorităților și continuarea cercetărilor
Anchetatorii susțin că, prin acest sistem, patrimoniul societăților a fost golit, iar sumele provenite din achizițiile umflate ar fi fost însușite de administratori sau utilizate pentru scopuri nejustificate. Situația fiscală a firmelor ar fi fost distorsionată, ceea ce sugerează un prejudiciu considerabil la bugetul de stat. Cercetările continuă pentru a documenta întreaga activitate infracțională și a stabili valoarea exactă a pagubelor, precum și modalitățile de recuperare a acestora.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor din Maramureș, Suceava, Hunedoara și Argeș.
Concluzie
Investigarea acestor antreprenori subliniază importanța respectării legislației fiscale și impactul negativ al evaziunii fiscale asupra bugetului de stat și economiei naționale.
