Provocarea lui Neil Gilson de a înota în cele zece lacuri elvețiene
Neil Gilson, un bărbat de 39 de ani din Devon, își continuă încercarea de a deveni prima persoană care înoată în cele mai mari zece lacuri din Elveția, un parcurs de aproximativ 370 de kilometri. Dacă va reuși, Guinness World Records îl va recunoaște drept primul care finalizează provocarea „Legenda Lacurilor”.
Motivația din spatele provocării
Gilson, tată a trei copii, își desfășoară acest demers pentru a atrage atenția asupra unei afecțiuni neuropsihice care l-a afectat pe fiul său, Jack, la vârsta de 18 luni. „Este o provocare mentală și fizică uriașă, dar sunt determinat să o finalizez pentru a conștientiza condiția care i-a schimbat viața fiului meu”, a declarat el.
Experiența anterioară și antrenamentele
Gilson a fost clasat pe locul doi în Marea Britanie la proba de 1500 de metri liber și, după ce a încheiat cariera în înotul de competiție, s-a concentrat pe provocări de anduranță. În 2024, a stabilit un record mondial înotând peste Lacul Léman (Lacul Geneva), parcurgând 45 de mile în 22 de ore și 9 minute. „Îmi iubesc lacurile și peisajele, iar ideea celor zece lacuri din Elveția mi s-a părut o provocare mare și interesantă”, a adăugat el.
Condițiile lacurilor elvețiene
Gilson a înotat deja în două dintre lacuri: Lugano (29 km) și Constance (63 km). În această lună, va aborda lacurile Neuchâtel (37 km, aproximativ 10 ore de înot) și Biel (14 km, cinci ore). Celelalte șase lacuri urmează să fie înotate anul viitor.
El a descris lacurile ca fiind mult mai exigente decât marea, din cauza imprevizibilității lor. „Lacurile au aproape propriile lor clime, iar condițiile pot fi foarte variate. Poți avea soare strălucitor la un kilometru distanță, dar pe lac se pot forma furtuni”, a explicat Gilson.
Provocările întâmpinate
Temperatura apei lacurilor elvețiene este comparabilă cu cea a mării de pe coasta Devon, în jur de 20°C, dar pot exista zone reci, provocate de scurgerile din Alpi. Gilson își planifică pauzele pentru hidratare la fiecare jumătate de oră și pentru hrană la fiecare oră. „Nu mă gândesc la întreaga distanță, ci doar la următoarea pauză”, a precizat el, subliniind importanța pregătirii mentale. „Consider că este 30% condiție fizică și 70% pregătire mentală.”
Impactul personal și conștientizarea
Gilson înoată pentru a strânge conștientizare și fonduri pentru copii afectați de PANS și PANDAS, condiții care influențează creierul. Fiul său a fost diagnosticat cu PANDAS după o amigdalită. „A fost terifiant, pentru că a devenit un copil complet diferit”, a spus el, menționând că Jack, acum în vârstă de nouă ani, se descurcă bine.
Concluzie
Povestea lui Neil Gilson ilustrează provocările fizice și mentale ale înotului în lacurile elvețiene, dar și dorința sa de a aduce în atenție o afecțiune rară care afectează viețile copiilor și familiilor acestora.
