Strategiile Ministerului Energiei pentru diminuarea costurilor
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat un set de cinci măsuri menite să reducă prețul energiei electrice pentru cetățeni și companii. Potrivit ministrului, doar 51% din costul total plătit de consumatori reprezintă prețul efectiv al energiei electrice active, în timp ce restul de 49% este constituit din tarife de transport și distribuție, taxe și accize.
Măsuri propuse pentru scăderea prețului energiei
Ministerul Energiei a elaborat următoarele cinci măsuri:
- Operaționalizarea mecanismului Market Maker: Se va selecta un operator care va asigura lichiditatea pe piața de energie, stimulând cererea și oferta, facilitând tranzacțiile pe termen lung, ceea ce va conduce la o scădere constantă a prețului.
- Creșterea transparenței și scăderea riscurilor: Se va solicita garanții ferme în toate tranzacțiile cu energie, pentru a spori încrederea în piață.
- Introducerea tarifelor dinamice: Acestea vor fi diferențiate pe intervale de consum, recompensând consumatorii care utilizează energia în perioadele cele mai ieftine.
- Scăderea prețurilor de achiziție: Se va crea un mecanism unic de achiziție pentru operatorii de distribuție, având în vedere că acest cost reprezintă aproape 25% din prețul total al energiei plătit de consumatori.
- Integrarea programelor de eficiență energetică: Ministerul Energiei va coordona eficient toate aceste programe pentru a maximiza eficiența energetică națională.
Cauzele creșterii prețurilor energiei
În analiza sa, ministrul Ivan a identificat principalele cauze ale creșterii prețurilor la energie:
- Invazia Rusiei în Ucraina.
- Lipsa interconectării cu principalele coridoare energetice din centrul Europei.
- Eliminarea a 7000 MW capacități de producție în bandă (gaz și cărbune) în ultimii 10 ani, în timp ce doar 1800 MW au fost puse în funcțiune.
- Ritmul insuficient al investițiilor în infrastructura energetică națională.
Negocieri pentru prelungirea închiderii centralelor pe cărbune
Ministrul Ivan a anunțat inițierea negocierilor la nivel european pentru prelungirea termenului de închidere a centralelor pe cărbune programate pentru 2026 până în 2030. Această măsură are rolul de a reduce presiunea asupra prețurilor prin menținerea unor capacități de producție esențiale, având în vedere că România a pierdut 56% din aceste capacități în ultimul deceniu. Astfel, se câștigă timp pentru dezvoltarea unor noi proiecte strategice de producție și pentru asigurarea unei tranziții energetice echilibrate.
Concluzie
Implementarea acestor măsuri poate avea un impact semnificativ asupra prețului energiei în România, contribuind la creșterea independenței energetice și la asigurarea unei piețe de energie mai stabile și mai accesibile pentru consumatori.
