Renunțarea la proiecte în cadrul PNRR
Ministerul Sănătății a abandonat 142 de proiecte din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o valoare totală de aproximativ 4 miliarde de lei. Aceste inițiative aveau ca scop construcția, extinderea sau modernizarea unităților medicale și vor afecta semnificativ dezvoltarea infrastructurii spitalicești până în 2025.
Statusul inițiativelor abandonate
Proiectele anulate sunt cele care nu au demarat procedurile de achiziție și nu au progresat suficient pentru a respecta termenii PNRR. Din suma totală, mai mult de 2 miliarde de lei proveneau din granturi nerambursabile de la Uniunea Europeană, iar aproximativ 20 de milioane de lei erau fonduri naționale.
Proiecte esențiale afectate
Printre inițiativele care nu vor mai beneficia de finanțare se numără:
- Construirea de secții de obstetrică, ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică și pediatrie în județul Arad.
- Crearea unui pavilion nou pentru medicină operațională și politraumă în Brașov.
- Dezvoltarea unui centru de psihiatrie pediatrică în Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia din București.
- Extinderea Spitalului Universitar de Urgență București.
- Construirea unei policlinici specializate în cardiologie și oncologie în Constanța.
- Realizarea unui sediu nou pentru Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț.
Proiectele rămase în PNRR
În contrast, 3.175 de proiecte considerate fezabile vor continua să primească fonduri prin PNRR, având un progres fizic de peste 30%. Valoarea totală a acestor inițiative depășește 9 miliarde de lei, structurate astfel:
- 5,99 miliarde lei – granturi nerambursabile PNRR;
- 1,30 miliarde lei – componenta de împrumut PNRR;
- 512,39 milioane lei – finanțare publică națională;
- 515,66 milioane lei – costuri neeligibile;
- 1,38 miliarde lei – valoarea aferentă TVA.
Criteriile de eliminare a proiectelor
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a explicat că proiectele au fost eliminate deoarece nu aveau contracte de achiziție atribuite sau aveau un progres fizic sub 30%. Ministrul Fondurilor Europene a subliniat că reorganizarea nu va opri lucrările aflate în derulare, ci va viza utilizarea eficientă a fondurilor disponibile.
Concluzie
Renunțarea la aceste proiecte esențiale pentru infrastructura sanitară va avea un impact negativ asupra accesului românilor la servicii medicale de calitate, afectând grav dezvoltarea sistemului de sănătate în următorii ani.
