Singurătatea în bătrânețe
Un studiu recent arată că trei din cinci seniori din mediul urban din România se confruntă cu singurătatea, evidențiind impactul izolației sociale asupra acestora. În special în orașe, tehnologia devine adesea singura legătură cu familia și prietenii.
Statistici alarmante
Conform cercetării, o persoană din patru vorbește cu cel mult un apropiat pe lună, iar 5 din 7 seniori se simt singuri. Aproape un sfert dintre vârstnici sunt complet izolați, ceea ce poate conduce la stări de depresie.
Experiențele vârstnicilor
Maria, în vârstă de 79 de ani, resimte profund singurătatea după moartea soțului, acum 20 de ani. Deși copiii și nepoții o vizitează, ea a căutat o comunitate activă și s-a înscris la un centru de zi, unde participă la diverse activități. Alte persoane în vârstă aleg să frecventeze aceste centre pentru a evita singurătatea, beneficiind de mese și activități precum kinetoterapia.
Programe de socializare
Alexandru Bratu, șeful Centrului de zi de asistență și recuperare din Brașov, subliniază că seniorii beneficiază de camere personalizate și mese, plătind o contribuție de 15 lei pe zi. Studiul arată că mai mult de jumătate dintre vârstnici ar fi dispuși să participe la programe de socializare, dacă accesul ar fi facilitat.
Consecințele izolării sociale
Psihologul Ana Maria Postolache atrage atenția asupra riscurilor asociate cu singurătatea, care pot conduce la obiceiuri dăunătoare și la depresie. Vârstnicii pot ajunge să se retragă în casele lor, simțindu-se neînțeleși de cei din jur.
Concluzie
Singurătatea seniorilor urbani reprezintă o problemă semnificativă, iar accesul la programe de socializare și activități comunitare este crucial pentru îmbunătățirea calității vieții acestora.

Este trist să constatăm că atâția vârstnici se simt singuri în orașele noastre. Poate ar trebui să ne implicăm mai mult și să organizăm activități care să îi aducă împreună.
Mă întreb ce măsuri iau autoritățile pentru a ajuta aceste persoane? În loc să își petreacă bătrânețea izolați, seniorii ar trebui să aibă acces la comunități care îi sprijină.
Sincer, nu m-aș fi gândit că problema este atât de gravă. E nevoie de mai multe campanii de conștientizare și poate chiar de inițiative locale pentru a schimba situația.
Îmi pare rău să aud asta, dar nu este surprinzător. Societatea modernă pare că pune accent pe viteza vieții și uităm adesea de cei care au construit-o înaintea noastră.