Presiunea asupra personalului din aviație
Piloții și echipajul de cabină din companiile aeriene europene se confruntă cu o presiune crescută de a lucra ore îndelungate și de a ascunde semnele oboselii, ceea ce pune în pericol siguranța zborurilor. Un studiu realizat de Universitatea Ghent din Belgia evidențiază cum reducerile de costuri și căutarea profitului afectează sistematic standardele de siguranță, iar mulți angajați epuizați se simt intimidați să conteste deciziile managementului.
Condiții de muncă deteriorate
Studiul a inclus 6.900 de lucrători din aviație și a scos la iveală îngrijorările echipajului de cabină, care se simte obligat să facă vânzări de produse la bord, creând un conflict cu responsabilitatea lor de a asigura siguranța și bunăstarea pasagerilor. Pandemia COVID-19 a accelerat deteriorarea condițiilor de muncă.
Schimbări în industrie
O generație de piloți seniori a părăsit industria, fiind înlocuită de lucrători mai tineri, mai ieftini și cu contracte precare, ceea ce afectează capacitatea de a menține standardele de siguranță. Peste jumătate dintre respondenți au recunoscut că nu se simt capabili să conteste instrucțiunile managementului din motive de siguranță, o scădere semnificativă față de 2014, când 82% se simțeau în măsură să intervină.
Frica de repercusiuni
Aproape 30% dintre piloți au recunoscut că uneori ezită să ia decizii legate de siguranță din teama de repercusiuni negative asupra carierei lor. Studiul indică faptul că presiunile comerciale pot face ca aceste practici să pară atractive pentru companii, dar ele compromit bunăstarea angajaților și standardele de siguranță.
Oboseala și cultura organizațională
Creșterea companiilor aeriene low-cost și revenirea traficului aerian după pandemie au dus la o presiune mai mare asupra echipajului, care lucrează ture mai lungi cu mai puține oportunități de odihnă. Aproximativ 42% dintre membrii echipajului au declarat că managementul prioritizează programarea în detrimentul siguranței. Oboseala rămâne o problemă persistentă, iar personalul se simte adesea incapabil să ceară odihnă.
Percepția asupra sănătății mintale
68% dintre membrii echipajului au raportat probleme de sănătate mintală, iar 78% s-au simțit „dehumanizați”. Angajații au descris o cultură a fricii, în care mulți consideră că nu sunt apreciați și că sănătatea lor mintală și fizică nu este o prioritate pentru angajatori.
Concluzie
Studiul subliniază o tendință alarmantă în industria aviației europene, unde reducerile de costuri și presiunea comercială afectează grav siguranța și bunăstarea personalului, cu posibile consecințe severe asupra siguranței zborurilor și sănătății lucrătorilor.
E trist să vezi cum siguranța pasagerilor este pusă pe plan secund în numele profitului. Companiile aeriene ar trebui să prioritizeze sănătatea și binele echipajelor lor, nu doar reducerea costurilor.
Înțeleg că e o industrie competitivă, dar nu cred că trebuie să sacrificăm calitatea pentru a face economii. Pilotașii au nevoie de sprijin, iar presiunea aceasta nu poate duce decât la probleme mai mari pe termen lung.
Mă întreb cât de mult afectează aceste reduceri de costuri experiența zborurilor noastre? Dacă personalul se simte stresat și obosit, cu siguranță va fi un impact asupra serviciilor oferite.
Asta mă face să cred că ar trebui să ne gândim serios la alternative. Poate ar fi mai bine dacă am investi în avioane mai eficiente din punct de vedere energetic decât să reducem salariile angajaților!
Cine știe ce se întâmplă cu adevărat în culisele industriei aviatice? Presiunea asta asupra piloților pare a fi doar vârful aisbergului și sunt curios dacă vom auzi mai multe despre asta în viitorul apropiat.