Seismele din Santorini
Între 27 ianuarie și începutul lunii martie 2025, insula Santorini din Grecia a fost zguduită de mii de cutremure cu magnitudini cuprinse între 5 și 5,3. Aceste seisme, care au ridicat semne de îngrijorare, nu au provocat victime sau pagube semnificative, însă autoritățile elene au declarat starea de urgență în regiune pentru o lună, având în vedere activitatea tectonică și vulcanică intensă a zonei.
Legătura cu vulcanul
Un studiu publicat în revista Nature sugerează că seismele sunt rezultatul activității vulcanice din zonă. Santorini se află la intersecția plăcilor tectonice africane și anatoliene și face parte dintr-un arc vulcanic ce include doi vulcani subacvatici: Nea Kameni și Kolumbo, situați la 7 kilometri distanță unul de celălalt.
Studiul cercetătorilor
Cercetătorii au analizat datele seismice și satelitare timp de câteva luni, activitatea demarând în iulie 2024, când magma a început să se ridice dintr-un rezervor aflat la mică adâncime sub Nea Kameni, provocând o ridicare ușoară a caldeirei din Santorini.
Transferul de magmă
Pe 27 ianuarie 2025, a fost observat un transfer de magmă de la o adâncime de 7,6 kilometri sub Kolumbo spre Nea Kameni, generând seria de seisme. Aproximativ 300 de milioane de metri cubi de magmă s-au infiltrat sub forma unui dig, având o lungime de 13 kilometri și situat la 3-5 kilometri sub fundul mării.
Consecințele mișcărilor magmatice
În urma acestei mișcări magmatice, insula Santorini s-a scufundat cu câțiva centimetri, indicând o conexiune între cei doi vulcani. Autorii studiului sugerează că acest caracter în cascadă al evenimentelor ar putea reflecta o competiție pentru aceeași alimentație magmatică și o conexiune hidraulică între vulcanii vecini.
Concluzie
Descoperirile subliniază complexitatea interacțiunilor vulcanice din regiunea Santorini și necesitatea monitorizării continue pentru a evalua riscurile seismice și vulcanice în această zonă activă din Marea Egee.
