România se pregătește să contracteze împrumuturi de peste 275 de miliarde de lei în 2026. Directorul Trezoreriei subliniază că „reducerea deficitului este esențială”

Moderator
3 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Nevoile de finanțare ale României în 2026

România se pregătește să contracteze împrumuturi de peste 275 de miliarde de lei în 2026, sumă ce ar putea ajunge între 275 și 285 de miliarde de lei, echivalentul a 63-65 de miliarde de dolari. Anunțul a fost făcut de Ștefan Nanu, directorul general al Trezoreriei Statului, într-un interviu pentru Reuters.

Deficitul bugetar și măsurile de ajustare

Deficitul bugetar estimat pentru anul 2026 se va situa între 6% și 6,5% din PIB, ceea ce reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de ținta de 8,4% pentru 2025 și nivelul de peste 9% din 2024. Reducerea deficitului este esențială, România având cel mai mare dezechilibru bugetar din Uniunea Europeană. Ajustările sunt necesare în contextul presiunilor din partea Bruxelles-ului pentru disciplină fiscală, după un an electoral caracterizat prin cheltuieli ridicate.

Refinanțarea datoriei publice

O provocare semnificativă pentru stat va fi refinanțarea unei sume de peste 150 de miliarde de lei în 2025, în comparație cu 99 de miliarde de lei estimate pentru 2024. Nanu a explicat că această creștere se datorează emisiunilor pe termen scurt efectuate în prima parte a anului curent, când condițiile de piață au fost dificile.

Strategii de prefinanțare

Începând din 2024, statul a recurs la operațiuni de prefinanțare și gestionare a pasivelor pentru a reduce presiunea asupra refinanțării din 2025. Trezoreria a majorat deja ținta de finanțare pentru acest an la 269 de miliarde de lei, cu 10 miliarde mai mult decât planul inițial, pentru a acoperi o parte din necesarul începutului de 2026.

Publicitate
Ad Image

Emisiuni de euroobligațiuni

Pentru 2026, România își propune să limiteze oferta brută de euroobligațiuni la circa 10 miliarde de euro, mult sub cei aproximativ 16 miliarde de euro emisi în anul curent. Autoritățile încearcă să reducă dependența de piețele externe prin utilizarea unor surse de finanțare non-piață, inclusiv:

  • aproximativ 6 miliarde de euro din fondurile europene pentru redresare și reziliență (PNRR),
  • accesarea noului mecanism european pentru finanțarea apărării – SAFE,
  • 1,5 miliarde de euro de la instituții financiare internaționale precum Banca Mondială și BERD,
  • circa 3 miliarde de euro din plasamente private, în principal împrumuturi.

Impactul întârzierei bugetului

Adoptarea bugetului pentru anul viitor ar putea fi întârziată, ceea ce ar putea afecta calendarul emisiunilor de la începutul lui 2026, inclusiv plasamentele private programate în ianuarie și prima emisiune de euroobligațiuni din an. Deși guvernul de coaliție a adoptat deja unele creșteri de taxe și a început reducerea cheltuielilor, mai multe măsuri așteaptă încă aprobarea.

Concluzie

Pregătirile României pentru a gestiona un deficit bugetar mare și nevoile de refinanțare sugerează o perioadă de ajustări financiare semnificative, cu implicații asupra stabilității economice și a relațiilor cu investitorii internaționali.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *