România și oportunitățile comerciale pierdute
Un raport recent al Băncii Mondiale indică faptul că România ar putea să-și crească comerțul internațional cu 28% față de nivelul actual, prin utilizarea mai eficientă a resurselor disponibile, cum ar fi capitalul, activele fizice și forța de muncă. Potrivit lect. univ. dr. Sergiu Delcea de la Universitatea din București, problema principală nu este lipsa de producție, ci exporturile predominant axate pe bunuri cu valoare adăugată mică, cum ar fi cablajele auto și produsele agricole brute. România rămâne astfel blocată în etapele inferioare ale lanțurilor globale de valoare, în timp ce importă bunuri procesate cu marje de profit mai mari.
Deficitul de integrare comercială
Raportul Băncii Mondiale subliniază că, pentru țările din Europa și Asia Centrală, comerțul real este cu aproximativ 45% mai scăzut decât potențialul economic. În cazul României, deficitul de integrare comercială este estimat la 28% din volumul total al comerțului actual. Acest deficit provine din faptul că bunurile produse intern nu ajung pe piețele externe, iar importurile de tehnologie și componente complexe sunt insuficiente pentru a sprijini lanțurile de producție. Spre comparație, Polonia are un deficit de 19%, ceea ce sugerează o integrare mai bună pe piețele internaționale.
Productivitatea ca verigă esențială
Raportul evidențiază că problema principală a României nu mai este lipsa de capital, ci productivitatea. În Europa și Asia Centrală, un lucrător utilizează doar 60% din capitalul utilizat de un lucrător din economiile avansate. Banca Mondială estimează că, dacă România ar aloca resursele cu o eficiență similară economiilor avansate, ar putea obține o creștere a productivității de peste 20%. Această îmbunătățire nu ar necesita eforturi suplimentare, ci o reorganizare mai eficientă a structurii economice.
Profilul exporturilor românești
Delcea respinge mitul că România nu produce nimic, precizând că exporturile au crescut, însă acestea sunt în mare parte constituite din bunuri cu valoare adăugată mică. România exportă produse agricole brute și importă lactate și produse procesate cu valoare mai mare, ceea ce duce la pierderi financiare. În sectorul tehnologic, România nu reușește să exporte suficiente bunuri sofisticate și hardware complex.
Dependența de capitalul străin
Raportul subliniază că România este disproporționat de dependentă de capitalul străin, ceea ce limitează investițiile în capitalul local. Această dependență a devenit o scuză pentru a nu investi suficient în dezvoltarea resurselor interne. Strategiile de atragere a investițiilor străine s-au bazat pe facilități fiscale și dereglementare, însă acest model a lăsat România într-o poziție defavorabilă în lanțurile de valoare internaționale.
Oportunități de nearshoring
Un aspect pozitiv evidențiat de raport este oportunitatea de nearshoring, care permite reorientarea producției către piețele mai apropiate. După crizele recente, companiile mari au început să realizeze vulnerabilitatea lanțurilor de producție extinse. România, având o poziție geografică favorabilă și integrată în Uniunea Europeană, are potențialul de a beneficia de pe urma acestui trend, dar trebuie să îmbunătățească infrastructura și condițiile de muncă.
Reforme necesare
Banca Mondială subliniază necesitatea unor reforme în domeniile comerțului, investițiilor, digitalizării și competențelor. Delcea sugerează o taxare mai echilibrată între capitalul local și cel străin și necesitatea unor scheme de sprijin pentru IMM-uri, care să faciliteze integrarea în lanțurile de valoare. De asemenea, este esențială relansarea învățământului tehnic pentru a pregăti o forță de muncă calificată.
Potențialul de creștere salarială
Delcea estimează că, dacă România reușește să acopere deficitul de comerț, salariile ar putea crește cu 5-15%. Această creștere ar fi reală, nu bazată pe inflație, contribuind la o economie mai diversificată și mai rezistentă la șocuri externe.
Concluzie
Dacă România își adaptează rapid strategia și reușește să transforme cele 28% din comerțul lipsă în exporturi mai valoroase, va putea să îmbunătățească semnificativ productivitatea, să crească salariile și să asigure o calitate a vieții mai bună pentru cetățeni.
