România: Rata tinerilor NEET
În 2024, 19,4% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani nu aveau un loc de muncă și nu urmau niciun program de educație sau formare profesională, conform datelor Eurostat. Aceasta este cea mai mare rată din Europa, comparativ cu media de 11% în Uniunea Europeană.
Comparative regionale
Țările din Sud și Sud-Estul Europei, inclusiv România, au rate mult mai ridicate ale tinerilor care nu sunt angajați și nu urmează studii, în contrast cu țările din Nord și Vest, care obțin rezultate mai bune. De exemplu, în Turcia, mai mult de 25% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani sunt NEET, în timp ce în Bosnia și Herțegovina cifra este de 22,2%.
Diferențe de gen
În România, diferențele de gen în rândul tinerilor NEET sunt notabile, cu 14% dintre bărbați și 25,2% dintre femei afectate. Această tendință se regăsește și în alte țări, cum ar fi Turcia, unde 15,8% dintre bărbați sunt NEET, comparativ cu 36,4% dintre femei.
Factori determinanți
Un raport al OCDE din 2025 subliniază că rezultatele școlare slabe ale tinerilor sunt un factor major care contribuie la procentul ridicat de tineri care nu lucrează și nu studiază în România. Aceasta sugerează că reformele educaționale și de formare profesională sunt esențiale pentru a aborda problema.
Contextul economic
În România, 5,4% dintre tineri sunt șomeri, în timp ce 14% sunt în afara forței de muncă. Această discrepanță este semnificativă și comparativ cu media din UE, unde 4,2% sunt șomeri, iar 6,9% se află în afara forței de muncă.
Concluzie
Problema tinerilor NEET în România evidențiază nevoia urgentă de intervenții strategice în educație și formare profesională pentru a reduce această rată alarmantă și a sprijini integrarea tinerilor pe piața muncii.
