Rezultatul alegerilor din Moldova
Partidul pro-european de guvernământ din Moldova a reușit să își mențină majoritatea parlamentară după alegerile cruciale de duminică, întărind astfel aspirațiile țării de a se apropia de Uniunea Europeană și de a se distanța de Rusia. După numărarea a peste 99,9% din voturi, partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de președinta Maia Sandu, a obținut 50,03% din voturi, ceea ce îi va permite să câștige 55 din cele 101 locuri din parlament. În contrast, o alianță de partide cu tendințe pro-ruse, condusă de fostul președinte Igor Dodon, a obținut 24,26% din voturi.
Contextul politic
Acest rezultat reprezintă o victorie semnificativă pentru Maia Sandu, care a bazat președinția sa pe un curs pro-european, acuzând Rusia de utilizarea unor tactici subversive pentru a influența voturile în această națiune sărăcăcioasă, situată între Ucraina și România. În Moldova, puterea este împărțită între președintele ales direct și un prim-ministru numit de parlament, Igor Grosu, liderul PAS și aliatul apropiat al Sandu fiind pregătit să preia funcția de prim-ministru.
Reacții internaționale
Rezultatul alegerilor a fost primit cu ușurare la Bruxelles și în alte capitale europene, unde existau temeri că Rusia ar putea recâștiga influența într-o regiune strategică. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Moldova, ai reușit din nou. Niciun efort de a semăna frică sau diviziune nu a putut să îți distrugă hotărârea.” De asemenea, președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat că alegerea poporului moldovean a fost fermă, în ciuda presiunilor externe.
Acuzații de intervenție rusească
Campania electorală a fost marcată de acuzații de intervenție din partea Rusiei. Autoritățile moldovenești acuză Moscova că a investit miliarde de dolari în partidele pro-ruse prin scheme de cumpărare a voturilor și campanii de propagandă. Două partide pro-ruse au fost excluse din cursă din cauza neregulilor financiare, ceea ce a provocat indignarea opoziției și critici din partea Moscovei.
Provocări și perspective pentru Moldova
Deși alegerile au adus un impuls major pentru aderarea Moldovei la UE, parcursul spre membri rămâne incert. Țara trebuie să implementeze o serie de reforme și să rezolve problema Transnistriei, regiune separatistă unde rămân staționate 1.500 de trupe rusești. Maia Sandu, fost oficial al Băncii Mondiale, a fost aleasă președinte în 2020 pe o platformă anti-corupție, iar în octombrie anul trecut, moldovenii au votat pentru a încorpora aderarea la UE ca obiectiv constituțional.
Problemele economice persistente
Acum, Sandu se confruntă cu vulnerabilitatea principală a administrației sale: economia. Inflația rămâne ridicată, emigrarea nu dă semne de încetinire, iar creșterea PIB-ului a fost modestă. Susținătorii ei argumentează că aceste probleme sunt cauzate în mare parte de șocurile externe, inclusiv războiul din Ucraina, care a afectat rutele comerciale și a dus la o criză energetică.
În concluzie, rezultatul alegerilor din Moldova subliniază un angajament puternic pentru integrarea europeană, dar provocările economice și geopolitice rămân obstacole semnificative în drumul țării către UE.
Este un pas important pentru Moldova să se îndrepte spre Uniunea Europeană. Sper că această direcție va aduce mai multe oportunități economice și sociale pentru cetățeni.
Aș vrea să știu ce măsuri concrete va lua guvernul pro-european pentru a sprijini această tranziție. Oare vor reuși să reziste presiunilor externe din partea Moscovei?
E clar că oamenii doresc o schimbare, dar nu știu cât de bine vor gestiona acest nou guvern provocările care vin la pachet cu apropierea de UE. Să sperăm că nu ne vom confrunta cu instabilitate politică în perioada următoare.
Dacă Moldova se apropie de Europa, oare ne va afecta pe noi, românii? Mă gândesc că ar putea fi benefic în multe privințe.
Unii spun că totul este orchestrate din culise și că adevărul e altundeva. Poate că e timpul ca cetățenii moldoveni să fie mai atenți la cine îi conduce realmente.