Proteste masive în Franța
Proteste de amploare au paralizat Parisul, cetățenii cerând demisia președintelui Emmanuel Macron și a guvernului său. Nemulțumirile s-au amplificat din cauza politicilor fiscale care afectează populația pentru a combate deficitul bugetar. Protestatarii solicită parlamentarilor să susțină o moțiune pentru suspendarea președintelui pe 23 septembrie. Pe 10 septembrie sunt anunțate blocaje pe drumurile din zona Parisului, în gări și pe principalele autostrăzi.
Îngrijorări legate de cheltuielile militare
Unii protestatari au cerut ca Franța să iasă din Uniunea Europeană și să oprească finanțarea ajutoarelor militare pentru Ucraina. Mitingul a fost organizat de Florian Philippot, fost politician din Adunarea Națională, care se opune livrărilor de arme către Ucraina și avertizează împotriva escaladării războiului cu Rusia.
Dezvoltarea deficitului bugetar
Deficitul bugetar din Franța a ajuns la 5,8% din PIB, aproape dublu față de limita de 3% impusă de Uniunea Europeană, ceea ce a dus la scăderea popularității lui Macron la cel mai scăzut nivel de la preluarea funcției în 2017. Premierul François Bayrou se confruntă, de asemenea, cu o încredere scăzută din partea populației din cauza planurilor de a reduce deficitul prin concedieri în sectorul public și tăieri de pensii și salarii.
Opoziția și reacțiile sociale
Opoziția acuză guvernul că prioritizează cheltuielile militare în detrimentul bunăstării cetățenilor. Activiștii de stânga și sindicatele plănuiesc greve și proteste separate săptămâna viitoare, sub sloganul „Să blocăm totul”, cerând, de asemenea, ieșirea Franței din Uniunea Europeană.
Aceste proteste evidențiază o criză profundă de încredere între guvern și cetățeni, având implicații semnificative pentru stabilitatea politică și economică a Franței.
Confruntările recente reflectă tensiuni crescânde în societatea franceză și un potențial risc de instabilitate pe termen lung.
