Provocări pentru Executiv: Măsurile de austeritate în atenția CCR
Azi, Curtea Constituțională a României (CCR) dezbate nouă sesizări care contestă măsurile propuse de Guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului. O eventuală declarare a acestor legi ca fiind neconstituționale ar putea duce la un eșec major pentru Executiv, cu riscuri de pierdere a susținerii lui Ilie Bolojan și posibilitatea unei noi crize politice.
Detalii despre sesizările CCR
Ședința CCR are loc miercuri, de la ora 10:00, pe ordinea de zi figurând mai multe dosare legate de legile din al doilea pachet de măsuri pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Majoritatea contestațiilor au fost depuse de partidele AUR, SOS România și POT.
Legile contestate includ:
- Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice;
- Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome;
- Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă;
- Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății.
AUR a declarat că aceste măsuri adoptate prin asumarea răspunderii constituie „încălcări constituționale de o gravitate excepțională” și un atac asupra separației puterilor în stat, considerând că „invocarea urgenței” este o minciună instituțională.
Poziția ICCJ
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a sesizat, pe 4 septembrie, CCR cu privire la modificările aduse regimului pensiilor judecătorilor, decizia fiind unanimă. ICCJ a subliniat că această lege încalcă 37 de decizii obligatorii ale CCR și principii fundamentale ale statului de drept, inclusiv independența justiției și legalitatea. Legea permite pensionarea judecătorilor cu o vechime de 35 de ani, stipulând un cuantum specific al pensiei de serviciu.
Implicarea politică
AUR a depus, de asemenea, patru moțiuni de cenzură după asumarea răspunderii guvernamentale, dar acestea nu au fost aprobate. Partidul condus de George Simion își exprimă speranța că CCR va respinge măsurile contestate, subliniind că democrația românească nu trebuie desființată prin artificii legislative.
Concluzie
Deciziile CCR și ICCJ vor avea un impact semnificativ asupra stabilității politice și asupra măsurilor de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan, cu posibile consecințe pe termen lung asupra funcționării democrației în România.
