Proteste și greve în Franța
Uniunile sindicale din Franța au organizat o zi de greve pentru a exercita presiune asupra prim-ministrului Sébastien Lecornu, cerând reconsiderarea tăierilor bugetare și introducerea unei impozitări pe avere pentru cei ultra-bogați. Lecornu nu a reușit să formeze un nou guvern după numirea sa pe 9 septembrie, în urma demiterii predecesorului său, François Bayrou, din cauza acestor tăieri bugetare.
Contextul politic și reacțiile sindicatelor
Întârzierea lui Lecornu în anunțarea cabinetului a generat nemulțumiri în rândul partidelor de opoziție și sindicatelor, care s-au arătat îngrijorate de impactul tăierilor bugetare asupra serviciilor publice. Aproximativ între 500.000 și 1 milion de persoane au participat la greva națională din 18 septembrie, protestând împotriva politicilor fiscale și pentru justiție socială. Greva recentă, programată pentru joi, va include aproximativ 240 de marșuri; însă se așteaptă o participare mai redusă, cu mai puține perturbări în transporturi și școli. Aproximativ 70.000 de polițiști și jandarmi au fost mobilizați în întreaga țară.
Declarațiile liderilor sindicali
Aurélie Gagnier, co-secretar general al sindicatului de educație FSU-SNUipp, a afirmat că „lipsa de claritate politică” a dus la o participare mai mică a lucrătorilor din educație la greva recentă, dar a subliniat că aceștia susțin necesitatea unei taxe mai juste și a unei justiții sociale, recunoscând importanța unui buget adecvat pentru școli.
Provocările pentru noul prim-ministru
Lecornu, apropiat al președintelui Emmanuel Macron, se pregătește să susțină primul său discurs în Parlament săptămâna viitoare, când va anunța și noul guvern. Sarcina sa principală este elaborarea bugetului pentru 2026; însă există incertitudini legate de forma acestuia și de aprobarea sa în Parlament, având în vedere că gruparea centristă a lui Macron nu deține o majoritate și va necesita sprijinul partidelor de dreapta, precum Les Républicains și Socialiștii.
Decizii fiscale și viitorul bugetului
În primul său interviu acordat ziarului Le Parisien, Lecornu a exclus ideea de a introduce o nouă formă de impozit pe avere sau de a suspenda creșterea vârstei de pensionare. El vizează un deficit bugetar de aproximativ 4,7% din PIB pentru 2026, similar cu ținta de 4,6% stabilită de Bayrou, care dorea să reducă un prognostic de 5,4% pentru acest an.
Concluzie
Protestele și grevele din Franța ilustrează tensiunile politice și sociale generate de propunerile bugetare, evidențiind necesitatea unui dialog între guvern și cetățeni pe subiecte esențiale, precum justiția fiscală și serviciile publice.
