Proteste și greve în Franța
Uniunile sindicale din Franța organizează o zi de greve pentru a menține presiunea asupra noului prim-ministru, Sébastien Lecornu, în vederea reconsiderării tăierilor bugetare și a luării în considerare a unei forme de impozitare pe avere pentru cei ultra-bogați. Lecornu nu a reușit să formeze un nou guvern după numirea sa pe 9 septembrie, în contextul unei crize politice generate de demiterea dramatică a predecesorului său, François Bayrou, din cauza tăierilor bugetare propuse.
Contextul politic și reacțiile sindicatelor
Întârzierea fără precedent a lui Lecornu în anunțarea unui nou cabinet a provocat furia partidelor de opoziție și a sindicatelor, care și-au exprimat îngrijorările cu privire la tăierile bugetare și la protejarea serviciilor publice. Între 500.000 și 1 milion de demonstranți au participat la o grevă națională pe 18 septembrie, în cadrul protestelor conduse de sindicate, concentrându-se pe taxe și justiție socială. Cu toate acestea, greva de joi, care va include aproximativ 240 de marșuri în orașe și localități, este așteptată să fie ușor mai mică, cu mai puține perturbări în transporturi și școli. Aproximativ 70.000 de polițiști și jandarmi au fost mobilizați în întreaga Franță.
Declarațiile liderilor sindicali
Aurélie Gagnier, co-secretar general al sindicatului de educație FSU-SNUipp, a declarat că „lipsa de claritate politică” din Franța a dus la o participare mai redusă a lucrătorilor din educație la greva de joi, însă „lucrătorii pe care îi întâlnim susțin necesitatea unei taxe mai juste și a unei justiții sociale și recunosc nevoia unui buget care să răspundă nevoilor școlilor”.
Provocările pentru noul prim-ministru
Lecornu, un apropiat al președintelui centrist Emmanuel Macron, se așteaptă să facă primul său discurs în fața parlamentului săptămâna viitoare și să anunțe noul guvern în zilele următoare. Sarcina sa imediată este să elaboreze un buget pentru 2026, dar există incertitudini cu privire la forma exactă pe care o va lua acesta și la modalitățile prin care va reuși să-l treacă prin parlament. Gruparea centristă a lui Macron nu dispune de o majoritate parlamentară și va avea probabil nevoie de sprijin din partea partidului de dreapta Les Républicains și al Socialiștilor pentru a adopta bugetul.
Decizii fiscale și viitorul bugetului
În primul său interviu acordat ziarului Le Parisien, Lecornu a exclus crearea unei noi forme de impozit pe avere sau suspendarea creșterii nepopulare a vârstei de pensionare, cereri cheie din partea Socialiștilor. Lecornu a declarat că vizează un deficit bugetar de aproximativ 4,7% din PIB în 2026, nu cu mult diferit de ținta de 4,6% stabilită de Bayrou, care dorea să reducă un prognostic de 5,4% pentru acest an.
Concluzie
Protestele și grevele din Franța reflectă tensiunile politice și sociale generate de schimbările bugetare propuse, subliniind nevoia de dialog între guvern și cetățeni pe teme de justiție fiscală și servicii publice esențiale.
