Investigație în Milano
Procurorii din Milano investighează posibile cazuri de „turism cu lunetiști” referitoare la italieni care ar fi plătit membri ai armatei sârbe bosniace pentru a călători la Sarajevo și a ucide civili în timpul asediului de patru ani al orașului din anii 1990. Între 1992 și 1996, peste 10.000 de oameni au fost uciși în Sarajevo din cauza bombardamentelor constante și a focului de lunetă.
Alegerea țintei
Lunetiștii reprezentau cea mai gravă amenințare pentru locuitorii orașului, alegând victime aleatoriu, inclusiv copii. Se presupune că grupuri de italieni și altele, denumite „turisti lunetiști”, au participat la masacrul din Sarajevo, oferind sume mari de bani soldaților sârbi pentru a fi transportați pe colinele din jurul orașului pentru a trage asupra populației civile.
Originea investigației
Investigația a fost inițiată în urma unei plângeri legale depuse de Ezio Gavazzeni, un scriitor din Milano, care a adunat dovezi despre aceste acuzații. Fostul primar al Sarajevo-ului, Benjamina Karić, a trimis și ea un raport procurorilor. Gavazzeni a început să se documenteze despre „turismul cu lunetiști” după ce a vizionat documentarul „Sarajevo Safari”, care susține că grupuri de occidentali trăgeau în populația civilă din colinele din jurul orașului.
Acuzații și dovezi
Gavazzeni a declarat că „mulți italieni” ar fi fost implicați, menționând și cetățeni din Germania, Franța, Anglia și alte țări care au plătit sume mari pentru a trage în civili. Aceste acțiuni ar fi fost motivate de plăcere personală, fără motivații politice sau religioase, subliniind că suspecții erau oameni bogați care se bucurau de arme.
Logistica călătoriilor
Se presupune că suspecții italieni se întâlneau în orașul Trieste și călătoreau la Belgrad, de unde soldații sârbi bosniaci îi însoțeau pe colinele din jurul Sarajevo-ului. Gavazzeni a identificat câțiva dintre aceștia, care urmează să fie chestionați de procurori în săptămânile următoare.
Contextul asediului
Printre cele mai cunoscute victime ale focului de lunetă s-au numărat Boško Brkić și Admira Ismić, un cuplu ucis în 1993 în timp ce încercau să traverseze un pod. Moartea lor a simbolizat brutalitatea războiului, iar strada principală care duce în Sarajevo a fost denumită „Sniper Alley” din cauza pericolului extrem.
Implicarea autorităților
Nicola Brigida, avocat implicat în cazul lui Gavazzeni, a subliniat că dovezile acumulate ar putea conduce la o investigație serioasă pentru identificarea vinovaților. Raportul fostului primar al Sarajevo-ului oferă un cadru solid pentru continuarea cercetărilor.
Concluzie
Investigația procurorilor din Milano scoate la iveală un episod complex din istoria recentă, ridicând întrebări legate de responsabilitate și moralitate în contextul războiului din Bosnia.
Este incredibil să aflu că unii oameni sunt dispuși să plătească pentru a participa la astfel de acțiuni. Oare ce îi motivează pe acești indivizi să se implice în violență, chiar și indirect?
Chiar mă întreb cum reușesc autoritățile italiene să descopere astfel de activități. E trist că războiul din Bosnia încă mai are ecouri atât de negative în zilele noastre.
Sunt șocat! Ce fel de persoane își pot permite luxul de a fi „turisti” într-un context atât de sumbru? E o realitate foarte ciudată care merită toată atenția noastră.
Mie mi se pare că aceste lucruri ar trebui investigate mai amănunțit, nu e deloc normal ca cetățeni europeni să fie implicați în asemenea atrocități. Războiul ar trebui să ne unească, nu să ne împingă spre ură și violență!
Se discută tot mai mult despre turismul acesta cu lunetiști, dar oare câte astfel de cazuri mai există și ne scapă nouă din vedere? Parcă începe să pară un subiect tabu…