Suspensia reformei pensiilor
Prim-ministrul Franței, Sébastien Lecornu, a suspendat reforma pensiilor din 2023, emblematică pentru președintele Emmanuel Macron, până după alegerile prezidențiale din 2027. Această decizie vine în contextul încercărilor de a obține suportul deputaților socialiști pentru a supraviețui unui vot de neîncredere.
Contextul politic
Partidul de extremă dreapta, Rassemblement National (RN), și stânga radicală, France Insoumise (LFI), au depus deja moțiuni de neîncredere pentru săptămâna aceasta, iar Lecornu va pierde fără sprijinul Partidului Socialist (PS), care a avertizat că ar putea depune propria moțiune. Lecornu, care a demisionat luni, a fost reîntrebat de președintele francez vineri și se confruntă cu dificultăți în a trece un buget de austeritate prin parlamentul profund divizat al Franței.
Anunțul prim-ministrului
În parlament, Lecornu a declarat: „Voi propune parlamentarilor, începând din această toamnă, să suspendem reforma pensiilor din 2023 până la alegerile prezidențiale. Nicio creștere a vârstei de pensionare nu va avea loc până în ianuarie 2028.” Reforma, forțată prin parlament fără vot, a fost văzută ca una dintre moștenirile economice principale ale lui Macron.
Costurile și implicațiile suspensiei
Ministrul de finanțe, Roland Lescure, a avertizat că suspendarea reformei va costa miliarde până în 2027. Lecornu a estimat că suspendarea va costa 400 de milioane de euro în 2026 și 1,8 miliarde de euro în 2027, beneficiind 3,5 milioane de oameni. „Va trebui, prin urmare, să fie compensată financiar, inclusiv prin măsuri de economisire,” a adăugat el.
Criza politică și bugetul de austeritate
Franța se află într-o criză politică profundă, după ce Macron a convocat alegeri anticipate pentru 2024, rezultând un parlament fără majoritate clară, împărțit în trei blocuri aproximativ egale: stânga, extrema dreaptă și aliații centrali ai președintelui. Lecornu i-a îndemnat pe membrii cabinetului să facă tot posibilul pentru a ajuta țara să depășească impasul și să aprobe bugetul de austeritate până la sfârșitul anului.
Obiectivele economice
Franța se confruntă cu o rată a datoriei de aproape două ori mai mare decât limita de 60% stabilită de regulile Uniunii Europene. Deficitul țării a atins 5,8% din PIB anul trecut, aproape dublu față de obiectivul oficial al UE. Lecornu a subliniat că obiectivul principal este de a reduce deficitul sub 5% din PIB pentru a proteja suveranitatea națională.
Concluzie
Suspensia reformei pensiilor reprezintă o manevră strategică a prim-ministrului Lecornu în fața unei crize politice severe, având potențialul de a influența rezultatele viitoare ale alegerilor și stabilitatea financiară a Franței.
