Prețul întârzierii României în aderarea la Schengen
La 31 martie 2024, România a intrat oficial în Spațiul Schengen, având frontierele aeriene și maritime deschise. Acest eveniment semnificativ a fost un pas important, chiar dacă partea rutieră a fost amânată. Integrarea în Schengen a avut deja un impact considerabil asupra transporturilor și logisticii, unde predictibilitatea și rapiditatea sunt esențiale pentru competitivitate.
Aderarea completă la Schengen și beneficiile acesteia
Începând cu 1 ianuarie 2025, România a devenit membru Schengen cu drepturi depline, ceea ce a dus la ridicarea controalelor la frontierele terestre, asigurând astfel libera circulație a transporturilor rutiere.
Problemele întâmpinate înainte de aderare
Până la acest moment, transportul de marfă era afectat de un sistem logistic fragmentat, cu multe bariere administrative. Procedurile vamale și controalele documentelor la frontierele externe ale Uniunii Europene cauzau întârzieri semnificative, de la câteva ore la o zi. Aceste întârzieri perturbau livrările și creșteau riscul de a nu respecta termenele contractuale, în special în transportul aerian, unde verificările suplimentare generau pierderi de conexiuni aeriene și costuri mai mari de depozitare temporară.
Operatorii de transport erau nevoiți să angajeze echipe suplimentare pentru gestionarea documentelor, ceea ce sporea cheltuielile logistice. Conform Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România, pierderile cauzate de neaderarea la Schengen între 2012 și 2023 au fost estimate la 19 miliarde de euro.
Impactul întârzierilor asupra transportatorilor
În perioada anterioară aderării, șoferii pierdeau în medie 40 de ore lunar la granițe, cu timpi de așteptare variind între 20 și 30 de ore, ajungând uneori până la trei zile, în special la frontiera cu Bulgaria. Astăzi, timpii de așteptare au scăzut la 10–15 ore pe lună, ceea ce generează economii semnificative, resursele putând fi redirecționate către modernizarea flotei și digitalizare.
Schimbări în transportul rutier
Eliminarea controalelor la granițele cu Ungaria și Bulgaria a dus la o eficiență operațională crescută. Transportatorii beneficiază de consum redus de combustibil și costuri mai mici pentru șoferi. Întârzierile de 8–10 ore la granița cu Ungaria și cele de peste 8 ore la frontiera cu Bulgaria au fost eliminate, permițând transportatorilor să aleagă rute directe prin statele Schengen, evitând punctele aglomerate.
Reducerea emisiilor de CO2 și costurilor cu diurnele și cazarea șoferilor sunt alte beneficii evidente. Timpii de livrare pot fi acum planificați mai precis, aducând avantaje clare în lanțurile logistice.
România ca rută de tranzit strategică
Accesul rapid la piețele vest-europene îmbunătățește competitivitatea operatorilor români, iar România se integrează în coridoarele logistice Schengen, inclusiv Coridorul IX Pan-European. Orașele Arad, Oradea și Timișoara devin centre logistice cheie datorită proximității față de Ungaria și de alte rute europene importante.
Digitalizarea în logistică
Ridicarea controalelor fizice a fost însoțită de o digitalizare accelerată, cu documentele clasice fiind înlocuite de soluții moderne, cum ar fi e-CMR, e-Factura și e-Transport. Aceste instrumente permit monitorizarea în timp real a mărfurilor și facilitează schimbul rapid de date prin conectarea la Sistemul de Informații Schengen.
Totuși, controalele punctuale continuă să existe, iar diferențele de interpretare între state pot complica gestionarea documentelor și normelor legate de timpii de conducere și odihnă.
Consecințele pierderilor financiare
Pierderile estimate de 19 miliarde de euro între 2012 și 2023, cauzate de neaderarea la Schengen, reflectă întârzierile, costurile suplimentare și pierderile de competitivitate din sectorul transporturilor. Aderarea oferă noi oportunități pentru dezvoltarea pieței de transport și logistică, așteptându-se investiții în infrastructură și în parcuri logistice.
Perspectivele de dezvoltare logistică în România
Vestul României are potențialul de a deveni un nod logistic major, facilitând conexiuni rapide cu Germania, Italia și Austria. Companiile din sectoare precum automotive și electronice caută alternative pentru relocarea producției în Europa Centrală și de Est, iar România oferă acces direct la piața unică și o forță de muncă calificată. Portul Constanța are potențialul de a deveni un punct central pentru rețelele maritime, interconectând transportul rutier și feroviar cu piețele din Europa Centrală și de Vest.
Aderarea la Schengen reprezintă o schimbare semnificativă pentru România, cu implicații profunde asupra economiei și logisticii, deschizând perspective noi pentru dezvoltare și competitivitate în regiune.
