Costul întârzierii României în aderarea la Schengen
România a intrat oficial în Spațiul Schengen la 31 martie 2024, având frontierele aeriene și maritime deschise, deși partea rutieră a fost amânată. Această integrare a avut un impact semnificativ asupra transporturilor și logisticii, sporind predictibilitatea și rapiditatea, esențiale pentru competitivitate.
Aderarea completă la Schengen
Începând cu 1 ianuarie 2025, România a devenit membru Schengen cu drepturi depline, ceea ce a eliminat controalele la frontierele terestre și a asigurat libera circulație a transporturilor rutiere.
Problemele întâmpinate înainte de aderare
Până la aderare, transportul de marfă era afectat de un sistem logistic fragmentat, cu multe bariere administrative. Procedurile vamale și controalele documentelor la frontierele externe ale Uniunii Europene cauzau întârzieri semnificative, de la câteva ore la o zi, perturbând livrările și crescând riscurile de a nu respecta termenele contractuale. Conform Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România, pierderile cauzate de neaderarea la Schengen între 2012 și 2023 au fost estimate la 19 miliarde de euro.
Impactul întârzierilor asupra transportatorilor
În perioada anterioară aderării, șoferii pierdeau, în medie, 40 de ore lunar la granițe, cu timpi de așteptare variind între 20 și 30 de ore. Astăzi, acești timpi au scăzut la 10–15 ore pe lună, generând economii semnificative și permițând redirecționarea resurselor către modernizarea flotei și digitalizare.
Schimbări în transportul rutier
Eliminarea controalelor la granițele cu Ungaria și Bulgaria a crescut eficiența operațională. Transportatorii beneficiază de un consum redus de combustibil și de costuri mai mici pentru șoferi. Întârzierile la graniță au fost eliminate, permițând alegerea rutelor directe prin statele Schengen.
România ca rută de tranzit strategică
Accesul rapid la piețele vest-europene îmbunătățește competitivitatea operatorilor români, iar România se integrează în coridoarele logistice Schengen, inclusiv Coridorul IX Pan-European. Orașele Arad, Oradea și Timișoara devin centre logistice cheie datorită proximității față de Ungaria și alte rute europene importante.
Digitalizarea în logistică
Ridicarea controalelor fizice a fost însoțită de o digitalizare accelerată, cu documentele clasice fiind înlocuite de soluții moderne precum e-CMR, e-Factura și e-Transport. Aceste instrumente permit monitorizarea în timp real a mărfurilor și facilitarea schimbului rapid de date prin conectarea la Sistemul de Informații Schengen.
Consecințele pierderilor financiare
Pierderile estimate de 19 miliarde de euro între 2012 și 2023 reflectă întârzierile, costurile suplimentare și pierderile de competitivitate din sectorul transporturilor. Aderarea la Schengen deschide noi oportunități pentru dezvoltarea pieței de transport și logistică, așteptându-se investiții în infrastructură și parcuri logistice.
Perspectivele de dezvoltare logistică în România
Vestul României are potențialul de a deveni un nod logistic major, facilitând conexiuni rapide cu Germania, Italia și Austria. Companiile din sectoare precum automotive și electronice caută alternative pentru relocarea producției în Europa Centrală și de Est, iar România oferă acces direct la piața unică și o forță de muncă calificată. Portul Constanța are potențialul de a deveni un punct central pentru rețelele maritime, interconectând transportul rutier și feroviar cu piețele din Europa Centrală și de Vest.
Aderarea la Schengen reprezintă o schimbare semnificativă pentru România, având implicații profunde asupra economiei și logisticii, deschizând perspective noi pentru dezvoltare și competitivitate în regiune.
