Activități lucrative pentru deținuți în România
Conform datelor oficiale publicate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), un număr tot mai mare de deținuți din România desfășoară activități lucrative. În luna octombrie 2025, 7.311 persoane private de libertate au muncit la nivel național, atât în interiorul, cât și în exteriorul penitenciarelor. Valoarea totală a serviciilor prestate a atins 110,3 milioane de lei, marcând o creștere de 30,5% față de anul anterior, când s-au înregistrat 84,5 milioane de lei.
Interesul angajatorilor și parteneriatele cu penitenciarele
Interesul angajatorilor pentru colaborarea cu penitenciarele este în creștere. Între septembrie și noiembrie 2025, au avut loc 33 de întâlniri de lucru în 36 de penitenciare, la care au participat peste 240 de operatori economici, împreună cu reprezentanți ai agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, prefecturilor și autorităților locale. Angajatorii care încheie contracte cu penitenciarele beneficiază de facilități fiscale, facilitând astfel colaborarea cu mediul privat.
Reglementări privind munca deținuților
Activitatea lucrativă a persoanelor private de libertate este reglementată de Legea nr. 254/2013. Penitenciarele pot încheia contracte de prestări servicii cu persoane fizice sau juridice pentru utilizarea forței de muncă a persoanelor condamnate. Deținuții pot munci în diverse forme: în interiorul sau exteriorul penitenciarului, în regie proprie, pentru activități necesare unităților de detenție, în caz de calamități sau în regim de voluntariat. Totuși, nu toți deținuții sunt eligibili pentru activități lucrative. Condițiile includ clasificarea în regim deschis, lipsa sustragerii de la executarea pedepsei, menținerea legăturilor cu familia și nefiind cercetați pentru alte infracțiuni. Selecția este efectuată de administrațiile penitenciarelor în funcție de comportamentul și riscul reprezentat de deținuți.
Distribuția veniturilor obținute
Veniturile obținute din munca prestată nu sunt integral alocate deținuților. Sumele sunt încasate de administrația penitenciarului și împărțite conform legii: 40% din venit revine persoanei condamnate, din care 90% poate fi utilizat pe durata detenției, iar 10% se consemnează la Trezoreria Statului, urmând a fi încasat la momentul eliberării. Restul de 60% din venit este al administrației penitenciarului, fiind contabilizat și utilizat conform legislației privind finanțele publice.
Concluzie
Colaborarea dintre penitenciare și angajatori nu doar că contribuie la reintegrarea socială a deținuților, dar răspunde și nevoilor de forță de muncă din diverse sectoare, având implicații semnificative asupra economiei și societății.
