Protecția împotriva demenței prin obiective clare în viață
Un studiu realizat de Universitatea California, Davis, evidențiază faptul că persoanele cu un scop clar în viață pot proteja creierul de declinul cognitiv și demență. Cercetarea, publicată în The American Journal of Geriatric Psychiatry, subliniază efectele pozitive ale bunăstării psihologice asupra îmbătrânirii creierului.
Descoperirile cercetătorilor
Studiul a constatat că indivizii care prezintă un nivel ridicat de bunăstare psihologică și un sens clar al vieții au un risc cu 28% mai mic de a dezvolta demență pe parcursul monitorizării. Acest rezultat se menține relevant chiar și după ajustarea pentru factori precum educația, depresia sau predispoziția genetică la Alzheimer (genele APOE4). Această legătură sugerează că un scop în viață funcționează ca un factor protector independent, având efecte comparabile cu tratamentele medicamentoase, dar fără efecte secundare sau costuri.
Metodologia studiului UC Davis
Echipa de cercetători a examinat peste 13.000 de adulți cu vârste de peste 45 de ani, pe o durată de până la 15 ani. Participanții, care aveau funcționare cognitivă normală la începutul studiului, au completat un chestionar bazat pe scala Ryff de bunăstare psihologică. Evoluția sănătății cognitive a fost evaluată prin teste telefonice efectuate la fiecare doi ani, iar analiza datelor a arătat că persoanele cu un sentiment puternic de scop au manifestat o reziliență cognitivă crescută, întârziind declinul cognitiv semnificativ.
Impactul bunăstării psihologice asupra sănătății cognitive
Descoperirile UC Davis confirmă rolul esențial al bunăstării psihologice în îmbătrânirea sănătoasă. Neurologul Thomas Wingo subliniază importanța găsirii sensului în viață, menționând că un scop clar și activitățile semnificative nu doar că aduc satisfacție personală, ci servesc și ca instrumente puternice pentru protejarea creierului și întârzierea demenței pe termen lung.
Concluzie
Studiul subliniază importanța stabilirii unor obiective clare în viață ca metodă de prevenire a demenței, evidențiind rolul crucial al bunăstării psihologice în menținerea sănătății cognitive pe termen lung.
