Date generale despre independența financiară a localităților din România
Datele oficiale ale Ministerului Dezvoltării pentru anul 2024 arată că din cele 3.187 de unități administrativ-teritoriale (UAT) din România, doar 901 reușesc să își acopere cel puțin jumătate din cheltuieli prin venituri proprii, ceea ce reprezintă un procent de 28,2%. Aceasta evidențiază dependența majorității UAT-urilor de fonduri externe.
Localități cu autonomie financiară ridicată
Printre localitățile care demonstrează o performanță fiscală notabilă se numără:
- Caianu (Cluj) – venituri proprii: 96,1%
- Ghimbav (Brașov) – venituri proprii: 95,6%
- Otopeni (Ilfov) – venituri proprii: 94,6%
- Jucu (Cluj) – venituri proprii: 94,0%
- Vadu Izei (Maramureș) – venituri proprii: 93,2%
- Cristian (Brașov) – venituri proprii: 92,8%
Marile orașe și disparitățile financiare
În marile orașe, situația financiară este mai favorabilă comparativ cu media națională, dar există discrepanțe semnificative:
- București: Sectorul 1 – 86,1% venituri proprii; Sectorul 4 – 66,2% venituri proprii
- Cluj-Napoca – 79,5% venituri proprii
- Brașov – 83,8% venituri proprii
- Timișoara – 65,1% venituri proprii
- Iași – 67,7% venituri proprii
Deși cifrele din marile orașe sunt superioare mediei generale, multe dintre acestea depind în continuare de resurse externe pentru a-și susține bugetele.
Localități cu dependență extremă de fonduri externe
Există aproape 800 de UAT-uri care funcționează cu sub 30% venituri proprii, majoritatea depinzând de transferuri de la stat. Exemplele cele mai relevante includ:
- Studina (Olt) – 5,2% venituri proprii
- Brăstavatu (Olt) – 4,7%
- Gostinari (Giurgiu) – 5,8%
- Milosești (Ialomița) – 8,9%
- Baia de Criș (Hunedoara) – 9,6%
- Osica de Jos (Olt) – 9,3%
- Aninoasa (Hunedoara) – 8,7%
Aceste localități provin în principal din județe precum Vaslui, Teleorman, Olt, Mehedinți și Buzău, unde lipsa investițiilor și o bază economică redusă limitează dezvoltarea resurselor proprii.
Factori care influențează autonomia financiară
Gradul de independență financiară al localităților este influențat de mai mulți factori:
- Dimensiunea economiei locale – activitățile industriale, comerciale și imobiliare contribuie la veniturile din taxe.
- Colectarea eficientă a taxelor și impozitelor – o organizare mai bună poate maximiza baza de venituri.
- Structura demografică – orașele mari beneficiază de o bază fiscală mai extinsă.
- Dependența de resurse externe – comunitățile mici sau cu economie fragilă se bazează în mare parte pe sumele primite de la stat sau fonduri europene.
Concluzie
Independența financiară a localităților din România variază semnificativ, de la comunități care reușesc să se susțină aproape complet din venituri proprii până la cele care depind aproape exclusiv de fonduri externe. Această situație subliniază necesitatea unor strategii de dezvoltare economică și fiscală pentru a reduce dependența de surse externe și a promova prosperitatea locală.
