ONG-urile ecologiste și obstacolele strategice: Cum gândacul cafeniu și coloniile de lilieci au întârziat proiectele de infrastructură

Moderator
3 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Blocarea proiectelor de infrastructură de către ONG-urile ecologiste

ONG-urile de mediu au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării proiectelor strategice în România, blocând inițiative în domeniul energiei și infrastructurii. Organizațiile, adesea finanțate din surse externe, au inițiat acțiuni legale pentru a stopa aceste dezvoltări, punând presiune pe politicieni.

Exemple de proiecte blocate

Asociația Bankwatch România a depus cereri la Curtea de Apel Cluj pentru suspendarea Acordului de Mediu al hidrocentralei Bumbești-Livezeni, invocând un impact negativ asupra mediului și probleme legale ale acordului. De asemenea, ONG-ul a contestat gazoductul Tuzla-Podișor. Construirea Autostrăzii A1 a fost întârziată timp de 3 ani din cauza unei colonii de lilieci descoperită într-o peșteră din satul Șoimuș. Monitorizările efectuate au arătat că liliecii nu necesitau măsuri speciale de protecție, dar a fost necesară obținerea unor avize de mediu suplimentare, finalizate abia în 2017.

Probleme similare au apărut și în cazul barajului de pe Crișul Alb, unde un ONG a contestat absența studiilor de mediu, susținând că lucrările ar afecta șapte specii de pești. Până în prezent, statul român a investit peste 148 de milioane de lei în acest proiect, estimat la 168 de milioane de lei.

Declarații oficiale

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că a solicitat informații de la serviciile de informații despre ONG-urile care au blocat proiectele de infrastructură, primind răspunsuri variate. Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a inițiat plângeri penale împotriva ONG-urilor care au contestat construcția hidrocentralelor și exploatarea gazelor din Marea Neagră, acuzându-le că reprezintă interese externe care subminează securitatea energetică a țării.

Publicitate
Ad Image

În Parlament a izbucnit un scandal, mulți aleși cerând demisia ministrului Diana Buzoianu pentru refuzul de a semna autorizațiile de mediu pentru hidrocentralele blocate de ani de zile.

Concluzie

Aceste acțiuni ale ONG-urilor ecologiste subliniază tensiunile dintre dezvoltarea infrastructurii și protecția mediului în România, evidențiind provocările pe care le întâmpină proiectele strategice în fața legislației de mediu și a mobilizării comunității. Impactul acestor blocaje poate avea consecințe semnificative asupra dezvoltării economice și a securității energetice a țării.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *