Oameni vs. tigri: revendicările tribului Jenu Kuruba
Într-un weekend ploios în pădurile din sudul Indiei, zeci de membri ai tribului Jenu Kuruba se adună la intrarea în rezervația de tigri Nagarhole, purtând umbrele și având un mesaj clar pentru turiști: „Intrați în casa noastră”. Scopul lor este de a opri tururile safari care promit vizionarea tigrilor din Nagarhole, dar pe care Jenu Kuruba le consideră o comercializare a locurilor lor ancestrale, din care au fost evacuați în numele conservării.
Istoricul evacuării și condițiile actuale
Jenu Kuruba, unul dintre triburile „programate” din India, cunoscuți pentru culegerea mierii din pădure, au fost forțați să părăsească Nagarhole în anii ’80, când zona a fost declarată rezervație de tigri. Această mutare le-a distrus nu doar casele, ci și locurile sacre, lăsându-i cu puține opțiuni, în afară de muncă slab plătită pe plantațiile de cafea din apropiere.
„Am fost dezposedați peste noapte de pământurile noastre ancestrale și împinși în sclavie”, afirmă JA Shivu, un activist Jenu Kuruba. După decenii de bătălii legale eșuate, zeci de familii au decis să ia măsuri în propriile mâini, stabilind tabere pe terenul pe care îl revendică și protestând împotriva turiștilor.
Protestele și revendicările legale
„Cum pot turiștii să fie duși în pădure, în timp ce noi suntem evacuați forțat și drepturile noastre sunt respinse?” întreabă Shivu. El consideră că această situație nu este conservare, ci o modalitate de a face bani sub masca conservării. Jenu Kuruba își bazează revendicarea legală asupra Legii Drepturilor Forestiere din 2006, care recunoaște dreptul grupurilor indigene de a trăi și gestiona terenuri forestiere.
Cu toate acestea, Shivu afirmă că, deoarece încercările de a revendica aceste drepturi legal au eșuat, au decis să se întoarcă pe terenul lor. „Departamentul silvic al statului ne numește intruși, dar cine sunt adevărații intruși? Cei care ne-au furat pământul și au înființat stațiuni”, subliniază el.
Condițiile de muncă ale Jenu Kuruba
Mulți dintre cei evacuați au fost împinși spre muncă pe plantațiile de cafea. Shivu descrie viața grea pe plantație, unde toți membrii familiei sunt obligați să muncească pentru lungi ore, chiar și în zilele de odihnă. „Acum ne-am eliberat de suferința de pe plantațiile de cafea și ne-am întors pe pământurile noastre ancestrale”, afirmă el.
Acțiuni ale autorităților și răspunsul comunității
Autoritățile, opuse oricărei așezări în zona de conservare Nagarhole, au distrus șase dintre adăposturile construite de Jenu Kuruba pe 18 iunie, la aproximativ o lună după ce tabăra a fost stabilită. AS Ponnanna, un reprezentant local în parlamentul statului Karnataka, afirmă că acestea au fost îndepărtate deoarece au fost construite după un acord cu autoritățile pentru a nu mai construi structuri noi.
Familia de pe site este acum într-un proces de apel, iar instanța superioară a statului a declarat că, până la o decizie finală, comunitatea nu ar trebui să fie evacuată, dar nici să construiască alte adăposturi. Ananya Kumar, un oficial din rezervația de tigri Nagarhole, susține că mai multe investigații au fost efectuate, dar afirmațiile Jenu Kuruba au fost respinse.
Argumente în favoarea revendicărilor Jenu Kuruba
Activistii Jenu Kuruba susțin că au imagini prin satelit din 1965 care arată zonele din pădure unde se aflau casele și lăcașurile lor de cult înainte de a fi acoperite de vegetație după evacuare. De asemenea, au prezentat autorităților documente care dovedesc recunoașterea anterioară a satului, inclusiv certificate de deces, înregistrări școlare și permise de colectare a mierii.
Un raport din 2014, comandat de statul Karnataka, descrie Jenu Kuruba ca „victime majore” ale strămutărilor din Nagarhole, menționând că existau „sate dispărute” care nu erau înregistrate din cauza populației lor mici și a locațiilor îndepărtate.
Rajan, un activist CNAPA, afirmă că departamentul silvic nu a interacționat constant cu Jenu Kuruba sau alte grupuri indigene care au încercat să revendice dreptul de a se întoarce pe pământul lor. El subliniază că întoarcerea Jenu Kuruba este un eveniment istoric, având în vedere că multe sate indigene din India au fost distruse de-a lungul timpului.
Concluzie
Revendicările tribului Jenu Kuruba subliniază tensiunile dintre conservarea mediului și drepturile indigene, evidențiind nevoia de a regândi politicile de conservare pentru a include perspectivele și experiențele comunităților locale.
