Vigilante anti-migrație în Europa
În ultimele luni, Europa a asistat la o revitalizare a grupurilor de vigilante anti-migrație, care se prezintă ca forțe de protecție. Aceste grupuri, purtând tricouri negre cu o cruce de fier, au fost observate în diverse țări, inclusiv în Islanda, Polonia, Olanda și Irlanda de Nord, unde au intervenit pentru a opri migranții și solicitanții de azil.
Manifestări și activități ale vigilante-lor
În Reykjavík, un grup de bărbați a mărșăluit prin centrul orașului, atrăgând atenția, în timp ce în Polonia și Olanda, vigilantele s-au adunat la granița cu Germania, pregătite să oprească orice solicitant de azil. În Belfast, aceștia au început să ceară documente de identitate de la migranți și persoane de culoare. Aceste acțiuni sunt adesea folosite ca un instrument de recrutare de către organizațiile de extremă dreaptă, subliniind natura simbolică a acțiunilor lor, care nu contribuie la reducerea migrației sau la creșterea securității.
Impactul acțiunilor vigilante
Experții avertizează că acțiunile acestor vigilante pot amplifica îngrijorările legate de securitate și pot alimenta frica în rândul comunităților pe care pretind că le protejează. Tore Bjørgo, profesor la Universitatea din Oslo, a menționat că aceste grupuri nu generează un sentiment de siguranță, iar stilul lor militant poate fi înfricoșător pentru minorități. De asemenea, s-a observat că mulți membri ai acestor grupuri au antecedente penale, contribuind la o atmosferă de frică mai mare decât cea pe care pretind că o combat.
Propagarea mesajului anti-migrație
Acțiunile vigilante sunt influențate de o retorică politică radicalizantă care descrie migrația ca o amenințare, amplificată de dezinformare pe rețelele sociale. De exemplu, în Spania, mesajele rasiste au crescut cu 1.500% înainte de unrestul din provincia Murcia. Aceste grupuri reușesc să capteze atenția mass-media și să influențeze opinia publică, transformând migranții în subiecte de securitate în loc de chestiuni umanitare.
Consecințele pe termen lung
Vigilantele au devenit parte a unui ecosistem mai larg care susține ideea că migrația trebuie să fie gestionată exclusiv prin măsuri de securitate, cum ar fi ziduri și garduri. Dr. Matthijs Gardenier a subliniat că, deși numărul acestora este relativ mic, impactul lor pe rețelele sociale și în mass-media le permite să modeleze percepția publicului asupra migrației. Aceste activități contribuie la sprijinirea partidelor de extremă dreapta, care beneficiază de pe urma imaginii spectaculoase create de vigilante.
Concluzie
Vigilantele anti-migrație din Europa ilustrează o schimbare semnificativă în percepția și gestionarea migrației, amplificând frica și diviziunea socială, ceea ce poate avea consecințe grave pentru coeziunea comunităților și pentru politicile de migrație pe termen lung.
