Critici la adresa ministrului Pîslaru pentru lipsa de performanță
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, se confruntă cu critici severe din cauza absenței progreselor în atragerea fondurilor europene, în ciuda situației economice dificile și a necesității acute de finanțare externă. Conform surselor, absorbția fondurilor europene în România se ridică la doar 17,1%, ceea ce înseamnă aproximativ 5,3 miliarde de euro din totalul disponibil, iar în timpul mandatului său, Pîslaru a reușit să atragă efectiv doar 600 de milioane de euro, majoritatea pe baza solicitărilor anterioare.
Statistici privind atragerea fondurilor europene
-
2023: România a atras 2,2 miliarde de euro din fonduri europene.
-
2024: Suma a crescut la 4,7 miliarde de euro.
-
2025: Sub conducerea lui Pîslaru, atragerea fondurilor este în cădere liberă, în ciuda disponibilității acestora.
Riscuri financiare pentru România
Deși România a negociat în 2024 renunțarea la 3 miliarde de euro din împrumuturi și a mutat finanțarea pentru autostrăzi pe componenta de granturi, se estimează că în 2025 țara ar putea pierde 7 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Până în luna august, nu s-au observat semne că fondurile ar fi fost accesate, deși acestea sunt disponibile.
-
Facturi restante în valoare de 7 miliarde de lei.
-
România renunță la 7 miliarde de euro din împrumuturi.
-
Modificările din PNRR nu au fost depuse la Comisia Europeană.
Poliția modei în minister
În contrast cu problemele legate de atragerea fondurilor, ministrul Pîslaru a impus un cod vestimentar strict în minister, cerând angajaților să se îmbrace „curat, decent și profesional”. Această măsură a fost percepută ca o deturnare a atenției de la prioritățile reale, în contextul riscurilor financiare cu care se confruntă România. Pîslaru a emis și indicații referitoare la utilizarea autoturismelor de serviciu.
Concluzie
Criticile la adresa lui Dragoș Pîslaru subliniază o criză de eficiență în atragerea fondurilor europene, într-un moment în care România se confruntă cu riscuri financiare semnificative, ceea ce poate avea consecințe grave asupra dezvoltării economice a țării.
