Controversele Ministerului Mediului
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a generat controverse prin declarațiile sale referitoare la hidrocentralele din România, afirmând că aceste proiecte, inițiate în perioada comunistă, sunt „depășite” și ar trebui înlocuite cu soluții de energie solară, pe care le consideră de opt ori mai ieftine. Criticile la adresa sa vizează lipsa de experiență și posibila blocare a unor investiții esențiale pentru securitatea energetică a țării.
Blocarea hidrocentralelor
Cele patru hidrocentrale de la Pașcani, Surduc-Siriu, Cerna-Motru-Tismana și Cornetu-Avrig sunt declarate de interes național, însă Buzoianu le blochează în procesul de avizare și studiu. În contextul în care România se confruntă cu importuri record de energie, ministra susține că finalizarea acestor proiecte nu mai este necesară, considerându-le costisitoare și poluante, în timp ce propune construirea de panouri fotovoltaice.
Argumentele ministrului
Buzoianu a justificat poziția sa prin afirmația că, conform discuțiilor cu experți în domeniu, costul pentru panouri fotovoltaice cu stocare este semnificativ mai mic decât cel al hidrocentralelor. Totuși, este important de menționat că hidrocentralele sunt deja 80-90% finalizate, unele având chiar baraje ridicate, iar România a investit miliarde în aceste proiecte.
Critici și reacții politice
Criticile la adresa Dianei Buzoianu provin din partea parlamentarilor AUR, PSD și PNL, care o acuză de sabotarea securității energetice a României. Aceste partide au depus o moțiune simplă în Parlament pentru a solicita analiza acțiunilor sale, în contextul în care ministra susține că urmează legea și promovează un viitor ecologic.
Incapacitatea de a răspunde la întrebări
În interviuri, Buzoianu a evitat întrebările legate de problemele actuale, demonstrând o pregătire insuficientă în fața unor subiecte esențiale, cum ar fi suprafața pădurilor din România sau punctele principale de supraveghere.
Concluzie
Deciziile ministrului Mediului, Diana Buzoianu, referitoare la hidrocentrale pot avea un impact semnificativ asupra securității energetice a României, generând controverse și critici din partea opoziției, ceea ce ridică întrebări cu privire la viitorul politic și energetic al țării.
