Renunțarea la restricțiile privind accesul la ordonanța președințială
Ministerul Sănătății a decis să retragă din proiectul de ordonanță prevederea care limita accesul pacienților la procedura ordonanței președințiale pentru medicamente. Această decizie a fost anunțată de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, în urma consultărilor cu asociațiile de pacienți și cu reprezentanți din justiție.
Motivația deciziei
Ministrul a subliniat că pacienții nu ar trebui să sufere din cauza imperfecțiunilor legislative. „Obligația noastră, ca stat și ca minister, este să găsim mecanisme corecte, rapide și etice prin care oamenii să aibă acces la tratamentele necesare,” a declarat Rogobete. El a adăugat că soluția nu este limitarea drepturilor pacienților, ci crearea unor reguli mai clare și sustenabile.
Mecanisme de monitorizare
Pentru a asigura un acces real și eficient, Ministerul Sănătății va introduce un mecanism de monitorizare mai strict. Medicii prescriptori vor fi obligați să urmărească evoluția pacienților și să evalueze beneficiul terapeutic, raportând rezultatele trimestrial. În cazul în care se obține un beneficiu terapeutic suplimentar, va putea fi aplicat un acord de partajare a costurilor între CNAS și compania farmaceutică.
Critici și preocupări
Monica Althamer, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății, a criticat întârzierea accesului pacienților la tratamente vitale, menționând că în România, între aprobarea europeană a unui medicament și compensarea acestuia, trece, în medie, 29 de luni. Aceasta a evidențiat că pacienții din alte țări au acces mult mai rapid la medicamente.
Impactul asupra pacienților
Althamer a explicat că, din disperare, pacienții au apelat la instanțe pentru a obține medicamentele necesare, utilizând ordonanța președințială. Această procedură a dus la câteva mii de procese câștigate pentru tratamente vitale, salvând astfel vieți.
Concluzie
Decizia Ministerului Sănătății de a renunța la restricțiile privind accesul la ordonanța președințială reprezintă un pas important în asigurarea dreptului pacienților la tratamente esențiale, dar ridică întrebări despre eficiența sistemului de sănătate și viteza de reacție în procesul de aprobat și compensat medicamentele.