Judecătorii contestă proiectul de lege privind pensiile magistraților
Asociația Forumul Judecătorilor din România a transmis un memoriu către Curtea Constituțională, solicitând respingerea legii care reglementează pensiile magistraților. Judecătorii argumentează că modificările propuse de Ilie Bolojan ar elimina, de facto, pensia de serviciu a magistraților, afectând astfel independența justiției și putând genera o criză de personal în sistemul judiciar, deja afectat de un deficit de personal în diverse regiuni ale țării.
Decizia Înaltei Curți
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la această lege. Acesta este al doilea demers al Instanței Supreme, după ce primul proiect al Guvernului a fost declarat neconstituțional din cauza neobținerii avizului CSM. ÎCCJ consideră că Guvernul nu a justificat urgența adoptării legii, iar aceasta este vagă și imprevizibilă, discriminând magistrații față de alte categorii cu pensii speciale.
Declarațiile oficiale
Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, a declarat că proiectul de lege discriminează magistrații și încalcă brutal independența justiției, eliminând pensia de serviciu pentru aceștia. Alistar a subliniat că legea contravine standardelor internaționale stabilite prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului.
Argumentele ÎCCJ
ÎCCJ susține că Guvernul nu a justificat urgența adoptării legii și că aceasta nu este o condiție din PNRR, așa cum a fost prezentată. De asemenea, magistrații acuză lipsa de date privind impactul economic al reformei pensiilor și folosirea unor termeni juridici neclarificați în textul legii. Regulile privind pensionarea sunt modificate radical fără o perioadă de tranziție adecvată.
Datele prezentate
- 45% dintre magistrați ar avea vârsta de pensionare crescută la 65 de ani;
- 21% ar avea vârsta de pensionare între 60 și 64 de ani.
Magistrații sunt dezavantajați față de alte categorii cu pensii de serviciu, deși statutul lor este garantat constituțional. Procentul minim de calcul pentru pensii este de 65% din veniturile brute pentru toate categoriile, în timp ce pentru magistrați este plafonat la maximum 70% din venitul net.
Asumarea răspunderii de către Guvern
Decizia ÎCCJ de a contesta al doilea proiect vine după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Prima variantă a legii a fost contestată la CCR, care a stabilit că nu respectă Constituția din cauza neobținerii avizului CSM.
Diferența față de primul proiect
Al doilea proiect de lege, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, include o singură modificare majoră față de cel anterior: perioada de tranziție a fost extinsă la 15 ani.
Principalele prevederi ale legii contestate
- Vârsta standard de pensionare pentru magistrați va fi de 65 de ani;
- Magistrații trebuie să aibă minimum 35 de ani vechime pentru a se pensiona;
- Pensiile vor fi plafonate la maximum 70% din venitul net;
- Magistrații se pot pensiona anticipat, dar cu penalizări dacă nu au împlinit vârsta standard;
- Creșterea vârstei de pensionare va fi eșalonată până în 2036.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, iar Guvernul a așteptat un aviz consultativ negativ din partea CSM pentru noua lege.
Deciziile luate în legătură cu această lege vor avea un impact semnificativ asupra sistemului judiciar, afectând atât independența magistraților, cât și capacitatea de recrutare și menținere a personalului în justiție.
