Iranul acuză Europa de cedare în fața veto-ului lui Trump
Iranul afirmă că Europa este pe cale să abandoneze rolul său de mediator între Statele Unite și Iran, cedând în schimb dosarul nuclear iranian veto-ului lui Donald Trump, conform purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, într-un interviu acordat publicației Guardian. Baghaei a declarat că, odată ce sancțiunile impuse de ONU sunt reintroduse la cererea Europei în termen de 30 de zile, SUA își vor recăpăta veto-ul în Consiliul de Securitate al ONU asupra a ceea ce se va întâmpla ulterior, inclusiv asupra continuării sancțiunilor.
Baghaei a subliniat că europenii „fac ceea ce le-a dictat Trump”. El a menționat că rolul Europei va fi diminuat, comparând situația actuală cu eforturile anterioare ale liderilor europeni de politică externă, precum Javier Solana, Cathy Ashton, Federica Mogherini și Josep Borrell, care au încercat să mediaze între Iran și SUA. Acesta a acuzat Europa că a decis să devină un „proxi” al SUA și Israelului, numind acțiunile lor „absolut irresponsabile”.
Acțiunile Israelului și reacția Iranului
Baghaei a evidențiat declarația cancelarului german, Friedrich Merz, care a spus că Israel efectuează „munca murdară” prin atacarea site-urilor nucleare iraniene în luna iunie. El a sugerat că toate țările europene au tolerat acțiunile Israelului și foarte probabil au furnizat informații regimului israelian.
Baghaei a avertizat că guvernul iranian nu are capacitatea constituțională de a bloca retragerea Iranului din Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT) dacă parlamentul iranian decide să adopte o lege în acest sens ca răspuns la reimpunerea sancțiunilor de către Europa. Retragerea din tratate ar însemna că ONU își pierde toate drepturile de a supraveghea programul nuclear al Iranului, crescând astfel îngrijorările SUA cu privire la posibilitatea ca Iranul să dezvolte o bombă nucleară.
Contextul sancțiunilor și poziția iraniană
Pe 30 septembrie, cei trei semnatari europeni ai acordului nuclear original – Franța, Germania și Regatul Unit – au notificat ONU că intenționează să reimpună sancțiuni la nivel mondial, cu condiția ca Iranul să respecte trei cerințe: întoarcerea inspectorilor ONU la site-urile nucleare bombardate, predarea detaliilor despre stocul său de 400 kg de uraniu foarte îmbogățit și acceptarea de a deschide negocieri cu SUA asupra viitorului programului său nuclear. Europa afirmă că există încă posibilități de diplomație în următoarele patru săptămâni pentru a ajunge la un acord în aceste condiții.
Baghaei a descris condițiile europene ca fiind „un semn că nu sunt serioși și că nu au bună credință”. El a recunoscut o „extremă neîncredere” între Iran și inspectorii ONU, având în vedere temerile că informațiile colectate de aceștia ar putea fi transmise Israelului. De asemenea, el a subliniat că Iranul este dispus să reducă nivelul de puritate a uraniului îmbogățit la 3.67%, conform acordului nuclear anterior, atâta timp cât se ajunge la un acord global care să păstreze dreptul Iranului de a îmbogăți uraniu.
Reacția publicului iranian și perspectivele diplomatice
Baghaei a menționat că opinia publică din Iran este indignată de atacurile nelegale asupra facilităților sale și că guvernul trebuie să fie responsabil în fața poporului și a parlamentului. De asemenea, el a afirmat că diplomația iraniană la ONU în următoarea lună este limitată din cauza stării de spirit publice.
Iranienii continuă să sublinieze că scopul rămâne un compromis care să permită întoarcerea inspectorilor de arme. Diplomații iranieni au asigurat IAEA că stocurile nu au fost mutate și că sunt dispuși să discute cu americanii, însă mesajele repetate trimise către Washington nu au fost încă răspunse.
Concluzie
Declarațiile oficialilor iranieni evidențiază tensiunile crescânde în relațiile dintre Iran și Europa, pe fondul reimpunerii sancțiunilor și a temerilor legate de programul nuclear iranian, ceea ce ar putea conduce la o escaladare a conflictului regional.
