Criza datoriilor Japoniei
Piața financiară din Japonia emite un semnal de alarmă nu doar pentru Tokyo, ci pentru întreaga lume. Banca Japoniei (BOJ), cunoscută anterior pentru tipărirea constantă de bani, începe să implementeze măsuri pentru a-și ajusta intervențiile masive. Dilema datoriilor Japoniei se află într-un moment critic.
Intervențiile Băncii Japoniei
BOJ a anunțat recent că va începe să vândă o parte din holdingurile sale considerabile de fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri), în valoare de peste 79 de trilioane de yeni (mai mult de 500 de miliarde de dolari). Aceasta reprezintă o mișcare fără precedent pentru o bancă centrală majoră, având potențialul de a genera o undă de șoc în piețele financiare globale.
Dimensiunea datoriilor Japoniei
Datoria Japoniei a atins aproximativ 1.324 de trilioane de yeni, echivalând cu aproape 235% din PIB-ul său. Ratele obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani depășesc acum 1,6%, un nivel nemaivăzut de decenii. Aceste rate mai mari implică costuri suplimentare pentru Japonia în ceea ce privește plata dobânzilor, complicând eforturile de reducere a datoriilor.
Impactul asupra economiei americane
Pe măsură ce Japonia se străduiește să gestioneze povara sa imensă de datorii, Statele Unite se confruntă cu o situație similară, dar chiar mai gravă. Până în septembrie 2025, datoria națională a Americii va depăși 37 de trilioane de dolari, echivalentul a peste 100.000 de dolari pentru fiecare cetățean. Aceasta reprezintă aproximativ 120% din PIB.
Ministerul de Finanțe din SUA a început să cumpere înapoi propriile obligațiuni pentru a menține funcționarea pieței și a controla costurile de împrumut. Există discuții referitoare la adoptarea unui sistem de control al curbei randamentelor, similar cu cel din Japonia, care ar implica plafonarea artificială a ratelor dobânzilor pe termen lung pentru a gestiona datoria crescută.
Provocările economiilor dezvoltate
Atât Japonia, cât și SUA se confruntă cu realitatea că datoriile lor s-ar putea să nu fie niciodată complet achitate. În acest context, încrederea în monedele fiat ar putea începe să scadă, iar investitorii se îndreaptă tot mai mult spre alternative de „bani duri”, cum ar fi bitcoin sau aur.
Teza lui Lyn Alden subliniază că cele mai mari economii ale lumii sunt blocate pe o cale fiscală dificil de schimbat. Activele precum bitcoin devin nu doar speculații, ci și refugii sigure într-o eră de cheltuieli guvernamentale fără limite și intervenții monetare.
Consecințele crizei datoriilor Japoniei
Situația Japoniei depășește o criză locală; este un preview al provocărilor cu care se pot confrunta economiile dezvoltate dacă continuă să acopere deficitele prin suportul băncii centrale. Fără reforme structurale, tendința spre „bani duri” ar putea accelera, iar fisurile din ordinea financiară globală s-ar putea adânci. Aceasta ridică întrebări cu privire la viabilitatea Federal Reserve și la necesitatea existenței băncilor centrale.
În concluzie, povestea datoriilor Japoniei servește ca un memento al riscurilor pentru economiile avansate, care se află pe o „gheață fiscală” subțire, cu un impact potențial asupra întregului sistem financiar global.
