Întâlnire emoționantă după 45 de ani
María Verónica Soto, o femeie de 64 de ani din Chile, și-a revăzut fiicele gemene, Maria Beatrice și Adelia Rose Mereu Chessa, la 45 de ani după ce acestea i-au fost luate și date spre adopție ilegală în Italia. Această întâlnire a avut loc pe 10 septembrie, în orașul Concepción, după ce Soto a petrecut decenii căutându-și copiii.
Copiii furați în timpul dictaturii
În 1979, când Soto avea doar 19 ani, a născut gemenele într-un spital din provincia Biobío. La scurt timp după o vizită medicală, bebelușele, în vârstă de opt luni, au fost luate sub pretextul unor probleme de nutriție. Ulterior, Soto a aflat că fetele au fost deja adoptate de un cuplu italian, iar documentele oficiale au fost falsificate pentru a ascunde adevărul. Aceasta face parte dintr-un fenomen mai amplu din perioada regimului Pinochet, când mii de copii din familii vulnerabile au fost separați ilegal de părinți și trimiși spre adopție în străinătate, cunoscuți în Chile drept „Copiii Tăcerii”.
O luptă de o viață întreagă
După ani de căutări, în 2020, Soto a apelat la organizația „Nos Buscamos”, care ajută victimele adopțiilor ilegale să-și găsească familiile. Prin teste ADN și colaborarea cu platforma My Heritage, legătura biologică a fost confirmată. Anul acesta, nepotul uneia dintre gemene a efectuat același test, descoperind coincidența genetică.
Întâlnirea a fost marcată de lacrimi și bucurie, în ciuda barierei lingvistice; Soto nu vorbea italiană, iar gemenele nu știau spaniola. Soto le-a spus: „Mama mereu v-a căutat”, în timp ce le strângea în brațe.
Maria Beatrice a declarat: „Atât de multe emoții… Suntem foarte fericite pentru că, în sfârșit, ne-am găsit mama”.
Un fenomen de amploare
Anchetele autorităților sugerează că până la 25.000 de copii ar fi fost victime ale adopțiilor ilegale din timpul dictaturii. Recent, cinci persoane au fost puse sub acuzare pentru implicarea într-o rețea de medici, funcționari și clerici care facilitau aceste adopții în schimbul unor sume mari de bani.
María Verónica Soto consideră că, deși a pierdut decenii alături de fiicele sale, se simte binecuvântată că a reușit, în sfârșit, să le îmbrățișeze. „Am luptat până când mi-am găsit fetele. Îi îndemn pe toți părinții să nu renunțe. Astăzi există mai multe șanse, datorită tehnologiei”, a transmis ea.
Concluzie
Povestea întâlnirii dintre María Verónica Soto și fiicele sale subliniază impactul devastator al adopțiilor ilegale din perioada dictaturii chiliene și importanța continuării luptelor pentru justiție și adevăr. Această întâlnire este un simbol al speranței și al puterii legăturilor familiale care pot supraviețui în ciuda celor mai dificile circumstanțe.
