Insomnia cronică și sănătatea cognitivă
Un studiu recent realizat în SUA de cercetătorii de la Mayo Clinic evidențiază impactul negativ al insomniei cronice asupra sănătății cognitive, arătând că aceasta nu reprezintă doar o problemă de odihnă, ci poate conduce la modificări semnificative în creier și la un risc crescut de demență. Studiul a inclus peste 2.700 de participanți cu vârste de peste 50 de ani, demonstrând că lipsa somnului favorizează acumularea plăcilor de amiloid și afectarea vaselor mici de sânge, procese care contribuie la declinul cognitiv.
Detalii despre studiu
Studiul a urmărit 2.750 de participanți pe o perioadă de aproximativ cinci ani și jumătate. Anual, aceștia au realizat teste de memorie și scanări cerebrale pentru a evalua acumularea plăcilor de amiloid și apariția leziunilor în substanța albă a creierului. Participanții au fost considerați cu insomnie cronică dacă au avut cel puțin două diagnostice de insomnie la distanță de o lună, ceea ce a fost aplicat la 16% dintre subiecți.
Rezultatele studiului
Comparativ cu persoanele care dormeau normal, cei cu insomnie cronică au prezentat un declin cognitiv mai rapid, având cu 40% mai multe șanse să dezvolte tulburări cognitive ușoare sau demență. Insomnia, în combinație cu un somn mai scurt decât media, a avut efecte dăunătoare, iar performanțele cognitive ale acestor pacienți erau comparabile cu cele ale unor persoane cu patru ani mai în vârstă. De asemenea, aceștia au prezentat niveluri mai ridicate de plăci de amiloid și leziuni ale substanței albe.
Factori genetici relevanți
Studiul a identificat efectele variantei genetice ApoE4, un factor de risc major pentru Alzheimer. Persoanele purtătoare ale acestei gene au avut un declin cognitiv mai rapid, iar impactul insomniei a fost similar, ca intensitate, cu cel al factorului genetic. Cercetătorii sugerează că ApoE4 amplifică efectele insomniei, încetinind eliminarea amiloidului și crescând vulnerabilitatea vaselor de sânge la inflamații.
Legătura dintre somn și sănătatea cerebrală
Insomnia cronică accelerează riscul de demență prin mai multe mecanisme, inclusiv creșterea nivelului de amiloid și deteriorarea substanței albe, influențând, totodată, tensiunea arterială și glicemia. Deși nu s-au observat beneficii clare ale somniferelor, terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie a adus îmbunătățiri ale somnului la aproximativ 70% dintre pacienți.
Importanța somnului de calitate
Studiul sugerează că prevenția nu ar trebui amânată până la vârsta pensionării, fiindcă un somn de mai puțin de șase ore pe noapte, la 50 de ani, este asociat cu un risc crescut de demență cu două decenii mai târziu. Monitorizarea somnului în perioada de mijloc a vieții, împreună cu controlul tensiunii arteriale și al colesterolului, constituie o strategie eficientă pentru menținerea sănătății creierului.
Concluzie
Insomnia cronică reprezintă un factor serios care contribuie la declinul cognitiv și la riscul de demență, în special în cazul purtătorilor genei ApoE4. Somnul de calitate este esențial pentru sănătatea creierului, iar intervențiile timpurii pot avea un impact semnificativ în prevenirea demenței.
