Insomnia cronică și impactul său asupra sănătății cognitive
Un studiu recent realizat în SUA arată că insomnia cronică nu este doar o problemă de odihnă, ci poate provoca modificări semnificative în creier, crescând riscul de demență. Cercetătorii de la Mayo Clinic au analizat peste 2.700 de persoane cu vârste de peste 50 de ani, descoperind că lipsa somnului favorizează acumularea plăcilor de amiloid și deteriorarea vaselor mici de sânge, procese care contribuie la declinul cognitiv.
Metodologia studiului
Studiul a urmărit 2.750 de participanți timp de aproximativ cinci ani și jumătate. Anual, aceștia au efectuat teste de memorie și scanări cerebrale pentru a evalua acumularea plăcilor de amiloid și apariția leziunilor în substanța albă a creierului. Participanții au fost considerați cu insomnie cronică dacă aveau cel puțin două diagnostice de insomnie la distanță de o lună, criteriu aplicat la 16% dintre subiecți.
Rezultatele și concluziile studiului
Comparativ cu persoanele care dormeau normal, cei cu insomnie cronică au prezentat un declin cognitiv mai rapid și au avut cu 40% mai multe șanse să dezvolte tulburări cognitive ușoare sau demență. Insomnia, combinată cu un somn mai scurt decât media, a avut efecte dăunătoare, iar acești pacienți prezentau performanțe cognitive echivalente cu ale unor persoane cu patru ani mai în vârstă. De asemenea, ei aveau niveluri mai ridicate de plăci de amiloid și leziuni ale substanței albe.
Factorii genetici și mecanismele implicate
Studiul a confirmat efectul variantei genetice ApoE4, un factor de risc major pentru Alzheimer. Purătorii acestei gene au avut un declin cognitiv mai rapid, iar efectul insomniei a fost similar ca intensitate cu cel al factorului genetic. Cercetătorii suspectează că ApoE4 amplifică efectele nopților nedormite, încetinind eliminarea amiloidului și făcând vasele de sânge mai vulnerabile la inflamații.
Legătura dintre somn și sănătatea creierului
Insomnia cronică pare să accelereze riscul de demență prin mai multe mecanisme: creșterea nivelului de amiloid, deteriorarea substanței albe și influențarea tensiunii arteriale și a glicemiei. Deși nu s-au identificat beneficii clare ale somniferelor utilizate de participanți, terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie a demonstrat îmbunătățiri ale somnului la aproximativ 70% dintre pacienți.
Prevenția și importanța somnului de calitate
Studiul sugerează că prevenția nu ar trebui amânată până la pensie, având în vedere că un somn de mai puțin de șase ore pe noapte, la 50 de ani, este asociat cu un risc crescut de demență cu două decenii mai târziu. Monitorizarea somnului în perioada de mijloc a vieții, alături de controlul tensiunii arteriale și al colesterolului, reprezintă o strategie eficientă pentru sănătatea creierului.
Concluzie
Insomnia cronică nu este doar o neplăcere, ci un factor serios care accelerează acumularea de amiloid și afectarea vaselor de sânge, contribuind la declinul cognitiv, mai ales în cazul celor cu gena ApoE4. Somnul de calitate devine astfel un pilon esențial al sănătății creierului, iar intervențiile precoce ar putea avea un impact semnificativ în prevenirea demenței.
