Impactul poluării asupra funcției cognitive
Cercetările recente publicate în jurnalul The Lancet Healthy Longevity examinează efectele poluării aerului asupra funcției cognitive la adulți cu vârste între 45 și 64 de ani, născuți după 1946. Studiul, coordonat de Jorge Arias de la Torre de la Universitatea din León și King’s College London, analizează expunerea la poluanți și consecințele pe termen lung pentru creier.
Metodologia studiată
Participanții au fost monitorizați pentru nivelurile de dioxid de azot, oxizi de azot și particule în suspensie. La vârste între 69 și 71 de ani, aceștia au fost supuși unor teste de memorie, evaluări ale vitezei de procesare a informațiilor și investigații prin rezonanță magnetică pentru a determina funcția cognitivă și structura cerebrală. Această metodologie a permis corelarea datelor cu măsurătorile mediului înconjurător, evidențiind impactul expunerii pe termen lung la poluare.
Rezultatele obținute
Studiul a arătat că persoanele expuse la niveluri ridicate de dioxid de azot și particule în suspensie au prezentat o procesare mentală mai lentă și o deteriorare a funcției cognitive la vârste înaintate. Modificările structurale ale creierului au fost de asemenea remarcate: expunerea la oxizi de azot a fost asociată cu reducerea volumului hipocampului, crucial pentru memorie și învățare, iar expunerea la dioxid de azot și particule a condus la creșterea ventriculilor cerebrali, un semn al atrofiei cerebrale.
Concluzii și implicații ale studiului
Aceste descoperiri subliniază faptul că poluarea aerului are un impact semnificativ asupra sănătății cognitive, cu efecte ce pot dura decenii. Importanța adoptării unor politici eficiente pentru reducerea emisiilor poluante este esențială pentru protejarea creierului și prevenirea declinului cognitiv pe termen lung.
În concluzie, abordarea problemelor legate de calitatea aerului este crucială pentru asigurarea unei vieți sănătoase și a unei dezvoltări cognitive optime pe termen lung.
