Propunerea Premierului Ilie Bolojan pentru Reforma Pensiilor Magistraturii
Pensia judecătorilor ar trebui să fie plafonată la maximum 70% din salariul net final, conform propunerii avansate de premierul Ilie Bolojan. Această declarație intervine în contextul discuțiilor intense despre sustenabilitatea sistemului de pensii și necesitatea reformei în justiție.
Motivația Propunerii
Ilie Bolojan a evidențiat trei motive fundamentale pentru susținerea acestui proiect:
- Respectarea Jalonului PNRR: Propunerea este parte a angajamentului României de a respecta termenul de 28, necesar pentru accesarea fondurilor europene.
- Corectarea unei nedreptăți: Bolojan a subliniat că vârsta de pensionare de 48-50 de ani și pensia echivalentă cu ultimul salariu sunt percepute ca nedreptăți și necesită corectare.
- Sustenabilitatea economică: Scopul este asigurarea unei economii sănătoase și a unui sistem de pensii sustenabil pe termen lung.
Noul Cadru Legislativ pentru Pensionare
Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, fără a depăși 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, pragul minim de vechime pentru pensionare va crește de la 25 la 35 de ani.
Judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți cu o vechime totală de cel puțin 35 de ani, dintre care 25 în funcții de magistratură, se pot pensiona la vârsta standard prevăzută de legislația sistemului public de pensii. Pensionarea anticipată va implica o penalizare, cu o reducere de 2% a cuantumului pensiei pentru fiecare an lipsă până la atingerea vârstei standard de pensionare.
O persoană care a intrat în magistratură la 22 de ani va putea să iasă la pensie după 35 de ani de vechime, cel mai devreme la 57 de ani. Aceasta va beneficia de o formă de pensionare anticipată, similară cu cea din sistemul public de pensii, iar fiecare an suplimentar până la atingerea vârstei de pensionare va duce la o scădere a cuantumului pensiei.
Concluzie
Propunerea lui Ilie Bolojan pentru reformarea pensiilor judecătorilor are potențialul de a influența semnificativ sistemul de justiție din România, având în vedere atât aspectele de justiție socială, cât și cele economice.
