Diferențele de trai în Europa
Europa, percepută ca un continent prosper, prezintă totuși discrepanțe semnificative între nivelul de trai din estul și sudul continentului, comparativ cu vestul și nordul acestuia. Datele Eurostat pentru 2024 arată că, în multe țări din Balcani și sudul Europei, riscul de sărăcie sau excluziune socială afectează aproape o treime din populație.
Definirea sărăciei în Uniunea Europeană
Uniunea Europeană definește sărăcia prin trei criterii principale:
- Venituri sub 60% din media națională;
- Lipsuri materiale, ce se referă la incapacitatea de a satisface șapte din treisprezece nevoi de bază, cum ar fi încălzirea locuinței, plata cheltuielilor neprevăzute sau accesul la internet;
- Intensitate scăzută a muncii, în care adulții din gospodărie au lucrat cel mult 20% din lunile anului precedent.
Persoanele care se încadrează în cel puțin una dintre aceste categorii sunt considerate a fi în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Țările cu cele mai ridicate rate ale sărăciei
Conform datelor pentru 2024, compilate de VisualCapitalist, Turcia ocupă prima poziție în clasament, cu 30,4% din populație expusă riscului de sărăcie, urmată de Bulgaria, cu 30,3%. România se află pe locul al treilea, cu 27,9%. Aproape un locuitor din trei din aceste țări se confruntă cu dificultăți financiare majore. Grecia (26,9%) și Spania (25,8%) completează acest tablou, unde șomajul ridicat continuă să afecteze tinerii.
Top 15 state cu cele mai ridicate procente de populație expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2024:
- Turcia – 30,4%
- Bulgaria – 30,3%
- România – 27,9%
- Grecia – 26,9%
- Spania – 25,8%
- Lituania – 25,8%
- Letonia – 24,3%
- Italia – 23,1%
- Estonia – 22,2%
- Croația – 21,7%
- Germania – 21,1%
- Franța – 20,5%
- Ungaria – 20,2%
- Luxemburg – 20,0%
- Malta – 19,7%
Media Uniunii Europene este de 21,0%, subliniind decalajele persistente dintre nord și sud, precum și între est și vest.
Situația în nordul și centrul Europei
Cehia se află la polul opus, cu doar 11,3% din populație expusă riscului de sărăcie, urmată de Slovenia (14,4%) și Olanda (15,4%). Aceste țări dispun de salarii mai mari și sisteme sociale robuste care atenuează șocurile economice. Țările nordice, cum ar fi Finlanda (16,8%), Suedia (17,5%) și Danemarca (18,0%), se mențin ușor peste media europeană, în timp ce Germania (21,1%) reflectă diferențele regionale încă existente.
Obiectivele Uniunii Europene pentru 2030
Comisia Europeană a stabilit un obiectiv de a scoate cel puțin 15 milioane de persoane, dintre care 5 milioane de copii, din sărăcie sau excluziune socială până în 2030. Cu toate acestea, progresele înregistrate au fost încetinite de impactul pandemiei, inflația ridicată și creșterea costurilor pentru energie și alimente, punând presiune pe gospodării. Printre soluțiile propuse se numără îmbunătățirea accesului la locuințe la prețuri accesibile și programe de recalificare profesională.
Fără o creștere semnificativă a veniturilor în statele din sudul și estul Europei, decalajele regionale riscă să se adâncească.
Interesant articolul! E trist să vedem cât de mari sunt diferențele între țările europene, mai ales în zilele noastre când toată lumea vorbește despre unitate. Mă întreb ce măsuri ar putea lua guvernele pentru a îmbunătăți situația celor din est și sud, inclusiv din România.
Interesant articol! E trist să vedem cât de mari sunt diferențele între țările europene, mai ales în ceea ce privește nivelul de trai. M-ar interesa să știu ce măsuri ar putea fi luate pentru a îmbunătăți situația în regiunile cele mai afectate de sărăcie, inclusiv în România.
Interesant articol! E trist să vedem cât de mari sunt diferențele de trai între diferitele regiuni ale Europei. Mă întreb ce măsuri concrete ar putea lua guvernele pentru a îmbunătăți situația în țările afectate de sărăcie, inclusiv în România.