Diferentele de trai în Europa
Europa, deși este adesea văzută ca un continent bogat, prezintă discrepanțe semnificative între nivelurile de trai din diferite regiuni. Conform datelor Eurostat pentru 2024, în multe țări din Balcani și sudul Europei, aproape o treime din populație se confruntă cu riscul de sărăcie sau excluziune socială.
Definirea sărăciei în Uniunea Europeană
Uniunea Europeană definește sărăcia prin trei criterii principale:
- Venituri sub 60% din media națională;
- Lipsuri materiale, referindu-se la incapacitatea de a satisface șapte din treisprezece nevoi de bază, precum încălzirea locuinței sau accesul la internet;
- Intensitate scăzută a muncii, în care adulții din gospodărie au lucrat cel mult 20% din lunile anului anterior.
Persoanele care se încadrează în cel puțin una dintre aceste categorii sunt considerate a fi în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Țările cu cele mai ridicate rate ale sărăciei
Conform datelor din 2024, compilate de Visual Capitalist, Turcia conduce clasamentul cu 30,4% din populație expusă riscului de sărăcie, urmată îndeaproape de Bulgaria, cu 30,3%. România ocupă locul al treilea, având 27,9% din populație în această situație. Grecia (26,9%) și Spania (25,8%) completează lista țărilor afectate de dificultăți financiare considerabile.
Top 15 state cu cele mai ridicate procente de populație expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2024:
- Turcia – 30,4%
- Bulgaria – 30,3%
- România – 27,9%
- Grecia – 26,9%
- Spania – 25,8%
- Lituania – 25,8%
- Letonia – 24,3%
- Italia – 23,1%
- Estonia – 22,2%
- Croația – 21,7%
- Germania – 21,1%
- Franța – 20,5%
- Ungaria – 20,2%
- Luxemburg – 20,0%
- Malta – 19,7%
Media Uniunii Europene este de 21,0%, evidențiind astfel decalajele persistente dintre nord și sud, precum și între est și vest.
Situația în nordul și centrul Europei
Cehia se află la polul opus, cu doar 11,3% din populație expusă riscului de sărăcie, urmată de Slovenia (14,4%) și Olanda (15,4%). Aceste țări beneficiază de salarii mai mari și de sisteme sociale robuste care atenuează efectele negative ale șocurilor economice. Țările nordice, precum Finlanda (16,8%), Suedia (17,5%) și Danemarca (18,0%), se situează ușor peste media europeană, în timp ce Germania (21,1%) ilustrează diferențele regionale încă existente.
Obiectivele Uniunii Europene pentru 2030
Comisia Europeană își propune să scoată cel puțin 15 milioane de persoane, dintre care 5 milioane de copii, din sărăcie sau excluziune socială până în 2030. Progresele înregistrate au fost încetinite de impactul pandemiei, inflația ridicată și creșterea costurilor pentru energie și alimente, punând presiune pe gospodării. Soluțiile propuse includ îmbunătățirea accesului la locuințe la prețuri accesibile și programe de recalificare profesională.
Fără o creștere semnificativă a veniturilor în statele din sudul și estul Europei, decalajele regionale riscă să se adâncească.
Concluzie
Sărăcia și excluziunea socială rămân provocări majore pentru Europa, iar eforturile de a reduce aceste probleme sunt esențiale pentru stabilitatea și coeziunea socială a continentului.
Interesant articolul! E trist să vedem cât de mari sunt diferențele între țările europene, mai ales în zilele noastre când toată lumea vorbește despre unitate. Mă întreb ce măsuri ar putea lua guvernele pentru a îmbunătăți situația celor din est și sud, inclusiv din România.
Interesant articol! E trist să vedem cât de mari sunt diferențele între țările europene, mai ales în ceea ce privește nivelul de trai. M-ar interesa să știu ce măsuri ar putea fi luate pentru a îmbunătăți situația în regiunile cele mai afectate de sărăcie, inclusiv în România.
Interesant articol! E trist să vedem cât de mari sunt diferențele de trai între diferitele regiuni ale Europei. Mă întreb ce măsuri concrete ar putea lua guvernele pentru a îmbunătăți situația în țările afectate de sărăcie, inclusiv în România.