Harta disponibilizărilor
Un studiu guvernamental a identificat județele cele mai grav afectate de o posibilă reducere cu 40% a locurilor de muncă din administrația locală. În cazul în care numărul maxim de posturi admise ar fi diminuat, ar fi disponibilizați 13.098 de angajați la nivel național, reprezentând 10% din totalul posturilor ocupate efectiv. Aceasta ar afecta 1.655 de unități administrativ-teritoriale, ceea ce constituie 51% din totalul acestora în țară.
Județele cele mai afectate
Printre județele cele mai afectate se numără:
- Prahova – 724 de posturi ocupate reduse
- Argeș – 649 de posturi
- Suceava – 627 de posturi
- Mureș – 513 posturi
Municipiul București ar avea, de asemenea, 709 posturi ocupate reduse.
Județele mai puțin afectate
Județele cu cele mai mici reduceri de posturi sunt:
- Bihor – 53 de posturi ocupate reduse
- Tulcea – 60 de posturi
- Bistrița-Năsăud – 125 de posturi
- Vaslui – 129 de posturi
- Arad – 136 de posturi
- Călărași – 138 de posturi
- Brăila – 141 de posturi
Reducerea procentuală a posturilor
Procentual, județele cele mai afectate sunt:
- Galați – 17% din totalul posturilor ocupate
- Argeș – 16%
- Sălaj – 16%
- Mehedinți – 15%
- Prahova – 15%
Județele cu cele mai mici reduceri procentuale sunt:
- Bihor – 2%
- Tulcea – 4%
- Arad – 5%
- Bacău – 5%
- Vaslui – 5%
Unități administrativ-teritoriale afectate
Între primăriile care ar trebui să reducă posturi, cele mai multe se află în județele:
- Buzău – 69 de unități
- Prahova – 68 de unități
- Dolj – 65 de unități
- Iași – 65 de unități
- Dâmbovița – 62 de unități
- Vrancea – 62 de unități
- Galați – 61 de unități
- Argeș – 58 de unități
- Mureș – 56 de unități
Evaluarea impactului reducerii posturilor
Premierul Ilie Bolojan a subliniat că o reducere cu 25% a posturilor aprobate în administrația publică locală ar avea efecte „aproape nule”, întrucât ar viza preponderent posturi vacante sau care nu au fost înființate. În prezent, numărul maxim de posturi aprobate este de aproximativ 190.000, iar prin organigrame s-au aprobat 164.000 de posturi. Dintre acestea, 129.000 sunt efectiv ocupate, restul fiind vacante.
Numărul posturilor vacante și neînființate constituie aproximativ 61.000, reprezentând 32% din total. O reducere mai mică de 30% nu ar produce decât efecte marginale, în timp ce o reducere de 25% ar implica desființări de posturi fictive și vacante.
Concluzie
Reducerea locurilor de muncă în administrația locală ar avea un impact semnificativ asupra angajaților din județele cele mai afectate, punând în evidență discrepanțele dintre posturile aprobate și cele efectiv ocupate, ceea ce ar putea duce la o restructurare a administrației publice locale în România.
