Ghiță și Ponta: O relație controversată
Fugarul Sebastian Ghiță și fostul prim-ministru Victor Ponta au beneficiat de peste 34,5 milioane de lei din fondurile statului după alegerile prezidențiale din acest an, conform datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă. Televiziunea deținută de Ghiță a promovat intens candidatul Ponta, iar cei doi au o relație de lungă durată, cunoscută în mediile de presă.
Finanțarea campaniei lui Ponta
Victor Ponta, care s-a prezentat ca un suveranist în campania electorală, a fost susținut financiar de stat după ce s-a clasat pe locul patru. Această sumă considerabilă a fost rambursată din banii contribuabililor români, ridicând întrebări cu privire la transparența și etica alegerilor.
Declarațiile lui Ponta
În ciuda colaborării evidente cu Ghiță, Ponta a declarat înainte de alegeri că nu mai are o relație apropiată cu acesta, afirmând că este deschis să apară la orice televiziune care îl invită.
„În nicio relație nu mai sunt. Am fost, înainte să plece în urmă cu 11 ani, destul de apropiați, dar atunci mai puțin. Eu merg la absolut toate televiziunile la care sunt invitat”, a declarat Ponta.
Investigații legate de afacerile lui Ghiță
În paralel, jurnalistul Mihai Belu a dezvăluit că mai multe firme controlate de Ghiță sunt investigate de DNA pentru presiuni exercitate asupra Primăriei Capitalei în vederea preluării întreținerii Arenei Naționale. Aceasta ridică semne de întrebare asupra modului în care afacerile private se interconectează cu politicile publice.
„În afară de panourile de publicitate, de exclusivitatea pe publicitate din orașul București pe care o are Sebastian Ghiță, țin să spun că de câteva săptămâni procurorii DNA anchetează Direcția de Investiții din Primăria Capitalei pentru ceea ce se întâmplă la Arena Națională. A existat o presiune ca firmele să preia întreținerea Arenei Naționale.”
Concluzie
Relația dintre Ghiță și Ponta, evidențiată de finanțarea campaniei și de investigațiile în curs, subliniază posibilele legături problematice între politică și afaceri în România, având implicații semnificative pentru încrederea publicului în sistemul electoral și în instituțiile statului.
