Proteste masive în Franța
Franța se pregătește pentru una dintre cele mai mari zile de proteste din ultimii ani, cu aproximativ 800.000 de participanți așteptați în marșuri la nivel național, conform estimărilor poliției. Aceste demonstrații sunt organizate de sindicate unite pentru a face presiuni asupra noului prim-ministru, Sébastien Lecornu, în legătură cu tăierile bugetare și problemele legate de salarii, pensii și servicii publice.
Impactul protestelor
Protestele vor perturba activitatea școlilor, transportului feroviar și aerian, iar până la 80.000 de polițiști vor fi desfășurați pentru a menține ordinea. De asemenea, depourile de autobuze din Paris și nordul Franței au fost blocate, iar transportul feroviar este afectat la nivel național.
Context politic
Demonstrațiile au loc în contextul unei crize politice, după ce președintele Macron l-a numit pe Lecornu al treilea prim-ministru într-un an, înlocuindu-i pe François Bayrou și Michel Barnier, demisi din cauza neînțelegerilor severe legate de buget. Lecornu începe cu o popularitate scăzută și trebuie să convingă partidele de opoziție de capacitatea sa de a aduce schimbări reale, în ciuda promisiunii sale de a realiza o „ruptură profundă” cu politicile anterioare.
Provocările prim-ministrului
Lecornu a fost numit după ce Bayrou a pierdut un vot de încredere pe 8 septembrie, în urma unui plan de tăieri bugetare de 44 de miliarde de euro. Deși a promis că va renunța la propunerea de a anula două zile de sărbătoare publică, sindicatele sunt îngrijorate că alte măsuri de austeritate ar putea rămâne. Lecornu are la dispoziție doar câteva săptămâni pentru a propune un nou buget și a forma un alt guvern minoritar, evitând o respingere din partea partidelor de opoziție.
Consultările cu opoziția
Macron a convocat alegeri anticipate pentru iunie 2024, iar parlamentul francez este divizat între stânga, extrema dreaptă și centru, fără o majoritate absolută, ceea ce a dus la blocaje repetate în procesul bugetar. Lecornu a avut întâlniri cu partidele de opoziție pentru a discuta bugetul înainte de a forma un nou guvern. Deși are o retorică pro-business, el trebuie să găsească modalități de a atrage sprijinul Partidului Socialist, care cere „încetarea tăierilor bugetare dure” și o contribuție echitabilă din partea celor mai bogați.
Consecințele politice
În contextul unui deficit bugetar aproape dublu față de plafonul de 3% impus de UE și cu o datorie publică de 114% din PIB, agenția de rating Fitch a retrogradat recent ratingul de credit al Franței din cauza instabilității politice.
Concluzie
Protestele din Franța reflectă frustrarea cetățenilor față de politicile economice și sociale actuale, iar abilitatea lui Lecornu de a gestiona această criză politică va influența semnificativ stabilitatea guvernului său și viitorul politic al țării.
