Proteste masive în Franța
Franța se pregătește pentru una dintre cele mai mari zile de proteste din ultimii ani, cu aproximativ 800.000 de oameni așteptați să participe la marșuri în întreaga țară, conform estimărilor poliției. Aceste demonstrații sunt organizate de sindicate care s-au unit rar pentru a face presiuni asupra noului prim-ministru, Sébastien Lecornu, în legătură cu tăierile bugetare și problemele legate de salarii, pensii și servicii publice.
Impactul protestelor
Protestele vor afecta școlile, transportul feroviar și aerian, iar până la 80.000 de polițiști vor fi desfășurați pentru a menține ordinea. De asemenea, mai multe depouri de autobuze din Paris și nordul Franței au fost blocate, iar transportul feroviar a fost perturbat la nivel național.
Context politic
Această zi de demonstrații are loc într-un context de criză politică, după ce Macron l-a numit pe Lecornu ca cel de-al treilea prim-ministru într-un an, înlocuindu-i pe François Bayrou și Michel Barnier, care au fost demisi de parlament din cauza neînțelegerilor severe privind bugetul. Lecornu, care a fost ministru al apărării în precedentele guverne, începe cu o popularitate foarte scăzută și trebuie să convingă partidele de opoziție că aduce ceva nou, în ciuda promisiunii sale de a face o „ruptură profundă” cu politicile anterioare.
Provocările lui Lecornu
Lecornu a fost numit după ce Bayrou a pierdut un vot de încredere pe 8 septembrie, în urma planului său nepopular de tăieri bugetare de 44 de miliarde de euro. Deși a promis că va renunța la propunerea de a anula două zile de sărbătoare publică, sindicatele sunt preocupate că alte măsuri de austeritate ar putea rămâne în vigoare. Lecornu are la dispoziție doar câteva săptămâni pentru a propune un nou buget și a forma un alt guvern minoritar, evitând astfel o respingere imediată din partea partidelor de opoziție, care ar putea solicita un vot de neîncredere.
Consultările cu opoziția
În timp ce Macron a convocat alegeri anticipate în iunie 2024, parlamentul francez este divizat între stânga, extrema dreaptă și centru, fără o majoritate absolută, ceea ce a dus la blocaje repetate în procesul bugetar. Lecornu a avut întâlniri cu partidele de opoziție pentru a discuta bugetul înainte de a numi un nou guvern. În ciuda retoricii sale pro-business, el trebuie să găsească modalități de a atrage sprijinul Partidului Socialist, care a solicitat „încetarea tăierilor bugetare dure” și o contribuție echitabilă din partea celor mai bogați.
Consecințele politice
În contextul în care Franța se confruntă cu un deficit bugetar aproape dublu față de plafonul de 3% impus de UE și cu o datorie publică echivalentă cu 114% din PIB, agenția de rating Fitch a retrogradat săptămâna trecută ratingul de credit al Franței din cauza instabilității politice.
Concluzie
Protestele din Franța reflectă o frustrare profundă a cetățenilor față de politicile economice și sociale actuale, iar capacitatea lui Lecornu de a naviga prin această criză politică va avea implicații semnificative asupra stabilității guvernului său și asupra viitorului politic al țării.
