Criza politică din Franța
Franța se confruntă cu o nouă criză politică, guvernul minoritar condus de prim-ministrul François Bayrou fiind în pericol de a fi demis printr-un vot de încredere programat pentru luna viitoare. Această situație apare în contextul unor diviziuni politice profunde, generate de un buget de austeritate nepopular și de un plan de reducere a datoriilor.
Decizia surprinzătoare a lui Bayrou
François Bayrou, în vârstă de 74 de ani și apropiat al președintelui Emmanuel Macron, a decis să solicite un vot de încredere din partea parlamentului. Acesta a declarat că „va lupta ca un câine” în fața criticilor legate de buget. Se estimează că Bayrou va pierde acest vot, având în vedere opoziția fermă din partea partidelor de extremă dreaptă și de stânga, care doresc să-l înlăture după mai puțin de nouă luni de mandat.
Impactul asupra economiei
Reacțiile piețelor financiare au fost negative, cu o scădere a bursei din Paris, pierderi pentru acțiunile băncilor franceze și creșterea costurilor de împrumut pentru țară. O mișcare de protest împotriva reducerilor bugetare propuse de Bayrou, care a câștigat popularitate pe rețelele sociale, este planificată pentru 10 septembrie, indiferent de rezultatul votului de încredere.
Apelul lui Bayrou la unitate
În cadrul unei întâlniri cu sindicatul CFDT, Bayrou a îndemnat partidele politice să reflecteze asupra votului, subliniind că au 13 zile pentru a decide între haos și responsabilitate. El a accentuat necesitatea echilibrării conturilor și evitării datoriilor excesive, propunând un „efort specific” din partea persoanelor cu averi mari, în contextul criticilor că bugetul afectează în special persoanele sărace și pensionarii.
Contextul politic actual
Dacă Bayrou este demis, Macron se va confrunta cu o situație internă complicată, în contextul internațional în care caută un rol pe scena globală, inclusiv în legătură cu Ucraina și recunoașterea unui stat palestinian. Sistemul politic francez îi permite președintelui să numească un nou prim-ministru, dar și acesta ar putea fi supus riscului de a fi demis din cauza bugetului.
Diviziunile din Parlament
Parlamentul francez este divizat între trei grupuri fără o majoritate absolută, după alegerile anticipate din iunie. Alianța de stânga a obținut cele mai multe voturi, dar nu a atins o majoritate absolută, iar gruparea centristă a lui Macron a suferit pierderi semnificative. Partidul naționalist de extremă dreaptă condus de Marine Le Pen a câștigat locuri, dar a fost împiedicat să ajungă la putere prin voturi tactice din partea stângii și centrului.
Planul bugetar controversat
Criza este exacerbata de planul nepopular al lui Bayrou pentru o reducere bugetară de 44 de miliarde de euro, care include tăierea a două zile libere și blocarea cheltuielilor sociale. Personalul din spitale este îngrijorat de reducerile profunde din serviciul de sănătate publică. Sondajele arată că votanții din toate colțurile spectrului politic consideră bugetul ca fiind nedrept și favorizând pe cei mai bogați. Bayrou este acum cel mai nepopular prim-ministru francez din 1958, cu 80% din populație exprimându-și neîncrederea față de el.
Concluzie
Criza politică din Franța evidențiază instabilitatea guvernamentală și contestarea planurilor economice, iar desfășurarea votului de încredere ar putea avea implicații majore asupra viitorului politic al țării și asupra stabilității economice într-un context internațional complex.
