Criza politică din Franța
Franța se pregătește pentru o nouă criză politică, iar guvernul minoritar al prim-ministrului François Bayrou riscă să fie demis în urma unui vot de încredere programat pentru luna viitoare. Această situație survine pe fondul unor diviziuni politice profunde legate de un buget de austeritate nepopular și de un plan de reducere a datoriilor.
Decizia lui Bayrou
François Bayrou, în vârstă de 74 de ani și un apropiat al președintelui Emmanuel Macron, a anunțat o decizie surprinzătoare de a solicita un vot de încredere din partea parlamentului. Acesta a declarat: „Voi lupta ca un câine” în contextul criticilor intense la adresa bugetului său. Se așteaptă ca Bayrou să piardă acest vot, având în vedere că partidele de opoziție de extremă dreaptă și de stânga își doresc să-l înlăture după mai puțin de nouă luni de mandat.
Consecințele economice
Reacțiile piețelor financiare au fost negative, iar bursa din Paris a scăzut, acțiunile băncilor franceze au înregistrat pierderi, iar costurile de împrumut ale țării au crescut. O mișcare de protest împotriva reducerilor bugetare propuse de Bayrou, care a câștigat popularitate pe rețelele sociale, este programată să înceapă pe 10 septembrie, indiferent de rezultatul votului de încredere.
Apelul lui Bayrou
Într-o întâlnire cu sindicatul CFDT, Bayrou a îndemnat partidele politice franceze să reflecteze asupra votului, subliniind că au 13 zile pentru a decide dacă sunt de partea haosului sau a responsabilității. El a pus accent pe necesitatea de a echilibra conturile și de a evita datoriile excesive, propunând un „efort specific” din partea persoanelor cu averi mari, în contextul criticilor că bugetul afectează în special persoanele sărace și pensionarii.
Contextul politic
Dacă Bayrou este demis, Macron va fi implicat într-o tumultoasă situație internă, în plin context internațional, fiind în căutarea unui rol pe scena globală, inclusiv în legătură cu Ucraina și recunoașterea unui stat palestinian. Sistemul politic francez îi permite președintelui să numească un nou prim-ministru, dar și acesta ar putea fi supus riscului de a fi demis din cauza bugetului.
Diviziunile din parlament
Parlamentul francez este divizat între trei grupuri fără o majoritate absolută, după alegerile anticipate din iunie. Alianța de stânga a obținut cele mai multe voturi, dar nu a ajuns la o majoritate absolută, iar gruparea centristă a lui Macron a suferit pierderi semnificative. Partidul naționalist de extremă dreapta, condus de Marine Le Pen, a câștigat locuri, dar a fost împiedicat să ajungă la putere prin voturi tactice din partea stângii și centrului.
Planul bugetar controversat
Criza este alimentată de planul nepopular al lui Bayrou pentru o reducere bugetară de 44 de miliarde de euro, care include tăierea a două zile libere și blocarea cheltuielilor sociale și a braketelor fiscale. Personalul din spitale este îngrijorat de reducerile profunde din serviciul de sănătate publică. Sondajele arată că votanții din toate colțurile spectrului politic consideră bugetul ca fiind nedrept și favorizând pe cei mai bogați. Bayrou a devenit cel mai nepopular prim-ministru francez din 1958, cu 80% din populație exprimându-și neîncrederea față de el.
Concluzie
Criza politică din Franța subliniază instabilitatea guvernamentală și contestarea planurilor economice, iar desfășurarea votului de încredere ar putea avea implicații majore asupra viitorului politic al țării și asupra stabilității economice, într-un context internațional complex.
