Investigarea petrolierului suspectat de legături cu Rusia
Autoritățile franceze investighează un petrolier sancționat, suspectat că face parte din flota secretă a Rusiei, care ar fi fost folosit ca platformă pentru zboruri misterioase de drone ce au dus la închiderea aeroporturilor din Danemarca săptămâna trecută. Petrolierul, cunoscut sub numele de Boracay, a folosit multiple identități și a fost unul dintre cele patru vase legate de Rusia aflate în mările din apropierea Danemarcei în momentul observațiilor de drone din 22 și 24 septembrie, care nu au fost încă complet explicate.
Detalii despre petrolierul Boracay
Petrolierul Boracay naviga de la terminalul de petrol din Primorsk, lângă Sankt Petersburg, transportând 750.000 de barili de țiței către Vadinar, India, dar a fost interceptat de o navă militară franceză duminică și deviat către Saint-Nazaire, în vestul Franței, în timp ce anchetele continuă. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că „este un lucru bun” că petrolierul este sub investigație, în timp ce Kremlinul a afirmat că nu are informații despre petrolier sau incident.
Contextul incidentelor cu drone
Stéphane Kellenberger, procurorul public din Brest, Franța, a menționat că ancheta a fost deschisă după „eșecul echipajului de a justifica naționalitatea vasului” și „refuzul de a coopera”. Boracay, un petrolier cu pavilion din Benin, a schimbat recent numele din Pushpa. Sub acest nume, a fost monitorizat navigând spre vest în jurul Danemarcei săptămâna trecută și a fost citat de experți navali ca unul dintre vasele legate de Rusia implicate în incidentele cu drone.
Impactul asupra aeroporturilor daneze
Aeroportul din Copenhaga a fost închis timp de patru ore pe 22 septembrie, iar aeroportul din Aalborg două zile mai târziu, după ce dronele au fost observate în spațiul aerian danez. Deși Danemarca a indicat Rusia ca fiind responsabilă, investigațiile nu au reușit să identifice cu certitudine vinovatul. O linie de anchetă sugerează că dronele, foarte probabil aeronave delta sau cu aripi fixe, au fost lansate de pe un vas aflat în apropierea Danemarcei, oferind astfel puțin timp militarilor danezi pentru a reacționa.
Informații suplimentare despre vasele implicate
Investigațiile mass-media daneze au identificat alte două vase comerciale, Astrol-1 și Oslo Carrier-3, care navigau în regiune la momentul incidentelor cu drone, precum și o navă militară rusă, Aleksandr Shabalin, filmată de un tabloid danez dintr-un elicopter la sud de Langeland. O incizie suplimentară a avut loc în nordul Germaniei, unde dronele au zburat peste site-uri militare și infrastructură în landul Schleswig-Holstein, conform unei evaluări oficiale.
Reacția liderilor europeni
Pe 27 septembrie, prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat că Europa se confruntă cu „o război hibrid”, referindu-se la incursiunile cu drone din Danemarca și Polonia. Copenhaga va găzdui un summit al UE, unde liderii vor discuta dezvoltarea unui „zid de drone” pentru a contracara amenințările, urmat de o întâlnire a Comunității Politice Europene.
Sanctiuni și flota secretă a Rusiei
Petrolierul Boracay, identificat prin numărul său de ordine maritim internațional, este supus sancțiunilor economice impuse de Marea Britanie, UE și alte state. În octombrie 2024, Marea Britanie a declarat că petrolierul, atunci denumit Varuna, făcea parte din flota secretă a Rusiei și „este implicat în transportul de petrol sau produse petroliere de origine rusă către o țară terță”. Flota secretă se referă la vase al căror proprietar este greu de identificat sau care sunt identificate în mod înșelător, folosite de Rusia și alte țări pentru a face comerț cu petrol și alte bunuri în mod clandestin, adesea pentru a evita sancțiunile economice.
Concluzie
Investigația asupra petrolierului Boracay evidențiază complexitatea și provocările cu care se confruntă Europa în fața amenințărilor emergente, precum și implicațiile geopolitice ale activităților rusești pe mare.
