Flavia Groșan, subiectul unei anchete disciplinare
Flavia Groșan, medic de 32 de ani, a intrat din nou în centrul atenției după ce a publicat pe Facebook informații controversate legate de vaccinare. Într-o postare acum ștearsă, aceasta a relatat despre un pacient nevaccinat, care a început să resimtă dureri toracice și alte simptome după ce a avut relații intime cu o parteneră vaccinată.
Afirmațiile medicului Groșan
Groșan a afirmat că pacientul a contactat-o după ce a observat simptome precum dureri în piept, ceață mentală, durere intensă în gât și oboseală extremă. Potrivit acesteia, simptomele ar fi apărut imediat după expunerea la fluidele corporale ale iubitei sale vaccinate, sugerând că persoanele vaccinate ar avea „gene” ce continuă să producă proteine spike, care ar putea afecta nevaccinații.
Reacția Colegiului Medicilor Bihor
Declarațiile Flaviei Groșan au stârnit reacții în rândul autorităților medicale. Colegiul Medicilor Bihor a convocat de urgență Biroul Executiv și a decis să deschidă o anchetă disciplinară. Președintele Colegiului, dr. Carmen Pantiș, a subliniat gravitatea încălcării eticii și deontologiei medicale și a menționat că Groșan a recidivat în diseminarea de informații eronate, similar cu comportamentul său din timpul pandemiei.
Detalii despre ancheta disciplinară
În cadrul anchetei, se vor solicita referate medicale pentru a obține opinii de la experți din domeniu. Pantiș a estimat că concluzia anchetei va fi disponibilă în aproximativ două până la trei luni, adică în jurul lunii noiembrie. Flavia Groșan riscă diverse sancțiuni, inclusiv mustrare, avertisment, blam, amendă sau suspendarea dreptului de liberă practică.
Implicarea eticii medicale
Dr. Carmen Pantiș a subliniat că declarațiile nefundamentate științific pot afecta grav încrederea publicului în profesia medicală și în sistemul de sănătate din România. Ancheta va urmări să stabilească faptele și să protejeze integritatea profesiei medicale.
În concluzie, cazul Flaviei Groșan ridică probleme serioase legate de etica profesională și de responsabilitatea medicilor în comunicarea informațiilor de sănătate publică. Impactul acestor declarații asupra încrederii în sistemul medical din România ar putea fi semnificativ.