Extrema dreaptă europeană și mesajul lui Trump
După ce Donald Trump a anunțat pe platforma sa Truth Social că SUA va desemna antifa, mișcarea antifascistă descentralizată, „o organizație teroristă majoră”, reacțiile aliaților săi internaționali nu au întârziat să apară. În aceeași zi, Parlamentul olandez, dominat de partidul PVV condus de Geert Wilders, a adoptat o rezoluție cerând guvernului olandez să declare antifa o organizație teroristă în Olanda.
Sprijin internațional și reacții politice
Premierul ungar Viktor Orbán a declarat că Ungaria va urma exemplul Statelor Unite. De asemenea, un europarlamentar din partea partidului naționalist flamand Vlaams Belang a redactat o rezoluție similară, susținută de 79 de europarlamentari din 20 de țări. Tom Vandendriessche a descris antifa ca „o rețea internațională susținută, finanțată și protejată de sistem, care luptă împotriva opoziției naționaliste prin violență”.
Definiția și caracterizarea antifa
Experții oferă perspective variate asupra antifa, descriind-o ca o mișcare fără lideri sau structură de membri. Jessica White, directorul interimar al studiilor de terorism și conflict la Royal United Services Institute, a subliniat că antifa nu este un grup identificabil, ceea ce face desemnarea sa ca organizație teroristă provocatoare și contraproductivă, având un „cel mai mic grad de utilitate” în ochii serviciilor de securitate.
Declarațiile guvernului ungar
Guvernul ungar consideră antifa, pe care o etichetează drept „o organizație teroristă de stânga”, o amenințare pentru cetățeni. Agenția de aplicare a legii a UE, Europol, nu folosește termenul „antifa” în raportul său recent despre terorism, menționând doar 21 de atacuri atribuite extremismului violent de stânga sau anarhist în 2024, majoritatea în Italia și Grecia.
Controverse legate de justiție
Purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltán Kovács, a afirmat că membrii antifa „au bătut brutal oameni” pe stradă, iar cei aduși în fața instanței au primit „dreptatea cuvenită”. Acesta a menționat-o pe Ilaria Salis, activistă italiană devenită europarlamentar, acuzată de atacuri asupra susținătorilor de dreapta. Salis susține că este nevinovată și că nu va avea parte de un proces corect în Ungaria, unde statul de drept este considerat compromis.
Concluzie
Utilizarea termenului „antifa” de către guvernul ungar reflectă o strategie de stigmatizare a disidenței și a opoziției politice. Salis a afirmat că, dacă a fi antifascist înseamnă a fi în dezacord cu regimul, atunci cu siguranță se identifică astfel.
Este alarmant cum extrema dreaptă din Europa începe să preia retorica lui Trump. Parcă suntem în plin război cultural și fiecare își aduce aportul la distrugerea dialogului civilizat.
Mă întreb dacă această mișcare antifascistă chiar reprezintă o amenințare reală sau e doar un nou pretext pentru a justifica reprimarea dissentului. Poate că adevărul este undeva la mijloc.
Cred că denumirea Antifa ca „teroriști” este o exagerare. Oamenii ar trebui să aibă dreptul să protesteze împotriva nedreptăților fără a fi etichetați astfel.
E trist să vedem cum politicienii din Europa caută inspirație în retorica americană, care deja a dus la atât de multe diviziuni. Chiar nu putem găsi soluții proprii?
Aproape că mă amuză cât de repede se fac paralelisme între mișcările europene și cele din SUA. Parca ne uităm toți la același film, dar cu subtitrare diferită.
Sunt curios ce vor face acum cei care susțin extremismul de dreapta în fața acestui apel al liderilor lor? Se va întâmpla o mobilizare mai mare sau vor continua cu aceeași strategie veche?
Din păcate, astfel de declarații pot intensifica violența pe stradă. E important să discutăm despre aceste probleme într-un mod rațional, nu prin acuzații sumbre și extreme.