Introducere
Executivul Bolojan a înaintat pentru aprobat Pachetul 2 de reforme fiscale Consiliului Economic și Social, care include modificări semnificative referitoare la pensiile magistraților.
Modificările propuse
Proiectul de lege privind pensiile magistraților rămâne nemodificat față de varianta dezbătută public în data de 14 august, care a generat reacții intense și proteste din partea magistraților. Până în anul 2036, vârsta de pensionare a magistraților va crește treptat, adăugându-se anual câte un an și șase luni, urmând ca din 2036 aceasta să fie stabilită la 65 de ani.
Printre modificările incluse în proiect se numără: stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, similar cu vârsta standard din sistemul public de pensii, și creșterea vechimii necesare pentru pensionare de la 25 de ani la 35 de ani. De asemenea, pensia magistraților va fi limitată la 70% din ultimul salariu net, față de 80% din ultimul salariu brut, cum este în prezent.
Impactul asupra magistraților
Magistrații care sunt în funcție în prezent vor experimenta o nouă eșalonare a creșterii vârstei de pensionare prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare. Aceștia vor putea să se pensioneze anticipat, dar vor fi supuși unei penalizări anuale de 2% dacă nu au atins vârsta standard de pensionare de 65 de ani.
Proteste și reacții
Modificările propuse au generat proteste la nivel național, iar zeci de instituții din sistemul judiciar au suspendat activitatea din cauza nemulțumirilor legate de acest proiect de lege. Judecători și procurori din mai multe județe au cerut autorităților să oprească „campania agresivă” împotriva magistraților. Toate cele 16 Curți de Apel din țară solicită retragerea proiectului care îi vizează pe magistrați, iar pe durata suspendării activității, aceștia vor judeca doar cauzele urgente, atât în materie penală, cât și civilă.
Concluzie
Modificările propuse în privința pensiilor magistraților și reacțiile vehemente din partea acestora subliniază tensiunea existentă între autoritățile legislative și sistemul judiciar, având potențialul de a afecta semnificativ funcționarea instanțelor și încrederea publicului în justiție.
