Comisia Europeană oprește importurile de gaze rusești
Comisia Europeană a decis să finalizeze cumpărarea de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia până la sfârșitul anului 2026, cu un an mai devreme decât era planificat inițial. Măsurile adoptate includ:
- Contractele pe termen lung cu Rusia trebuie să fie încheiate până la sfârșitul anului 2026.
- Tranzacțiile pe termen scurt trebuie finalizate în termen de 6 luni de la aplicarea sancțiunilor.
- Obiectivul principal este reducerea veniturilor pe care Rusia le obține din vânzarea combustibililor fosili.
- Companiile din Uniunea Europeană nu mai pot investi în zone economice rusești.
- Restricții asupra tranzacțiilor cu criptomonede.
- Sancțiuni împotriva companiilor din China, Thailanda și India, suspectate că ajută Rusia să ocolească sancțiunile.
Interdicții și sancțiuni suplimentare
Recent, Comisia Europeană a anunțat și alte măsuri:
- Interdicție de import a GNL-ului rusesc, cu detalii încă neclare.
- Sancțiuni impuse asupra a 118 nave, totalizând peste 560.
- Încetarea tranzacțiilor cu Rosneft și Gazprom Neft.
- Înghețarea activelor unor companii energetice nenumite.
- Sancțiuni pentru companiile care cumpără petrol rusesc pentru a ocoli plafonul de preț.
- Sancțiuni asupra unor rafinării și comercianți de petrol din țări terțe, inclusiv China.
Reducerea treptată a importurilor de gaze rusești
Uniunea Europeană intenționează să reducă treptat importurile de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027. Actualmente, GNL-ul rusesc reprezintă 7% din totalul gazelor importate în Uniunea Europeană. În prima jumătate a anului 2025, UE a primit 10,9 miliarde m³ GNL din Rusia și 8,4 miliarde m³ prin conducta Turkish Stream, totalizând 155,9 miliarde m³ de gaze importate.
În absența unor noi surse de gaze, Uniunea Europeană va fi nevoită să plătească prețuri mari pentru a satisface cererea, similar cu situația din 2022.
Alternativa românească pentru Serbia
Serbia, unul dintre puținii cumpărători de gaze rusești din Europa, caută surse alternative de aprovizionare. A semnat un contract cu Azerbaidjanul pentru livrarea a 2,5 milioane m³ de gaze pe zi, dar majoritatea gazului continuă să fie rusesc, ajungând la 9,5 milioane m³ pe zi.
România ar putea deveni o sursă alternativă de gaze, în special după începerea producției în Neptun Deep. La sfârșitul lunii iunie, companiile Srbijagas (Serbia) și Transgaz (România) au semnat un memorandum pentru construirea a două conducte noi, menite să diversifice sursele de gaze și să crească siguranța aprovizionării. Până la finalul lunii septembrie, cele două companii trebuie să pregătească un plan comun pentru conectarea sistemelor de transport de gaze.
Implicații și concluzie
Aceste măsuri și strategii reflectă o schimbare semnificativă în politica energetică a Uniunii Europene, cu scopul de a reduce dependența de Rusia și de a asigura securitatea energetică pe termen lung. Impactul acestor decizii va influența nu doar economia europeană, ci și relațiile internaționale în contextul geopolitic actual.
