Dreptul la protest, sub asediu constant în Occident
Dreptul la protest a fost supus unor atacuri constante în Occident, conform unui raport al Federației Internaționale pentru Drepturile Omului (FIDH). Studiul se concentrează pe Marea Britanie, Statele Unite, Franța și Germania, unde guvernele au folosit legislația antiterorism și lupta împotriva antisemitismului pentru a suprima disidența și sprijinul pentru drepturile palestinienilor din Gaza și Cisiordania ocupată.
Tendințe îngrijorătoare în gestionarea disidenței
Yosra Frawes, șefa biroului FIDH pentru Maghreb și Orientul Mijlociu, a subliniat că această tendință reflectă o schimbare îngrijorătoare în normalizarea măsurilor excepționale în gestionarea vocilor disidente. Raportul, bazat pe cercetări cu surse deschise și mărturii de primă mână, a fost publicat la o zi după un plan susținut de SUA, care a dus la o încetare a focului în Gaza.
Impactul legislativ în Marea Britanie
Cercetarea, realizată între octombrie 2023 și septembrie 2024, ridică întrebări legate de cenzură, încălcări ale drepturilor jurnaliștilor și libertății academice. În Marea Britanie, dreptul la protest a fost atacat constant de guvernele de diferite orientări politice, inclusiv prin legislația antiprotest propusă de guvernul conservator în 2024, care a fost declarată ilegală. Guvernul laburist a fost acuzat că a continuat să justifice sprijinul pentru Israel.
Creșterea criminalizării protestelor pro-Palestina
Raportul menționează declarațiile fostului secretar de interne conservator, Suella Braverman, care a caracterizat demonstrațiile pro-Palestina drept „marșuri de ură”. Această narațiune a stigmatizat sprijinul pentru Palestina și a discriminat musulmanii și alte grupuri rasializate. Schimbarea guvernului în iulie 2024 nu a adus modificări semnificative în narațiunile oficiale.
Statisticile crimei de ură
Statisticile guvernului britanic arată o creștere a crimelor de ură împotriva musulmanilor cu aproape 20%, având o creștere de 73% a atacurilor islamofobe în 2024. De asemenea, incidentele antisemitice au crescut, afectând sentimentul de siguranță al comunității.
Reacțiile guvernului și măsurile de restricție
În fața indignării față de războiul din Gaza, guvernul laburist a propus interzicerea organizației Palestine Action și a crescut puterile poliției în timpul protestelor. Deși a condamnat creșterea crimelor de ură împotriva musulmanilor, liderii comunității au criticat reacția insuficientă a guvernului.
Legislația și reacțiile internaționale
În SUA, acțiunile în sprijinul Palestinei au dus la arestări și amenințări legale. În Franța, guvernul a fost criticat pentru reprimarea solidarității cu palestinienii, iar în Germania, tacticile poliției au fost caracterizate ca fiind excesive, iar interzicerea anumitor sloganuri a fost contestată.
Recomandări și concluzii
Raportul recomandă crearea unui organism independent pentru a supraveghea practicile poliției în timpul demonstrațiilor și revizuirea legislației antiterorism pentru a proteja opiniile politice. De asemenea, se sugerează abrogarea unor secțiuni din Legea ordinii publice care permit percheziții fără suspiciune. Reprimarea solidarității cu palestinienii subliniază o criză profundă a drepturilor omului și a libertății în societățile democratice.
Dreptul la protest este esențial într-o societate democratică, dar se pare că suntem pe calea greșită. E îngrijorător cum libertățile noastre sunt restricționate treptat, iar oamenii care se exprimă ajung să fie considerați infractori.
Am observat și eu o tendință din ce în ce mai mare de a limita libertatea de exprimare în Occident. Ce se întâmplă cu democrația dacă nu putem protesta? Mă tem că ne îndreptăm spre o dictatură mascată.
E trist să văd cum drepturile fundamentale sunt compromise sub pretextul „siguranței publice”. Cred că ar trebui să ne unim vocea și să ne apărăm drepturile înainte să fie prea târziu!