Dreptul la protest, sub asediu constant în Occident
Dreptul la protest a fost supus unor atacuri constante în Occident, conform unui raport care evidențiază criminalizarea tot mai accentuată a demonstrațiilor pro-Palestina. Studiul realizat de Federația Internațională pentru Drepturile Omului (FIDH) se concentrează în special pe Marea Britanie, Statele Unite, Franța și Germania, unde guvernele au „armamentat” legislația antiterorism, precum și lupta împotriva antisemitismului pentru a suprima disidența și sprijinul pentru drepturile palestinienilor din Gaza și Cisiordania ocupată.
Schimbări îngrijorătoare în gestionarea disidenței
Yosra Frawes, șefa biroului pentru Maghreb și Orientul Mijlociu la FIDH, a declarat că această tendință reflectă o schimbare îngrijorătoare spre normalizarea măsurilor excepționale în gestionarea vocilor disidente. Raportul, care se bazează pe cercetări cu surse deschise, mărturii de primă mână și rapoarte de la organisme internaționale, a fost publicat la o zi după ce un plan susținut de SUA a dus la o încetare a focului în Gaza, eliberarea tuturor ostaticilor israelieni și a mii de prizonieri palestinieni.
Impactul legislativ în Marea Britanie
Cercetarea, realizată între octombrie 2023 și septembrie 2024, ridică întrebări cu privire la cenzura funcționarilor publici, încălcările împotriva jurnaliștilor, societății civile și libertății academice în Marea Britanie, Franța, Germania și SUA. Raportul subliniază că dreptul la protest a fost atacat constant de guvernul britanic, indiferent de administrație sau apartenență politică. De exemplu, legislația antiprotest propusă de guvernul Conservator în 2024 a fost ulterior declarată ilegală, iar guvernul Laburist a fost acuzat că a „legitimizat violența genocidară a Israelului” și că a continuat să justifice sprijinul pentru Israel.
Creșterea criminalizării protestelor pro-Palestina
Raportul citează declarații ale fostului secretar de interne conservator Suella Braverman, care a descris demonstrațiile pro-Palestina ca fiind „marșuri de ură”. Această narațiune a stigmatizat „sprijinul pentru Palestina și mișcările de rezistență palestiniană” și a lucrat pentru a discrimina musulmanii și alte grupuri rasializate din Marea Britanie. Schimbarea guvernului în iulie 2024 nu a adus „multe schimbări în narațiunile oficiale”, continuând să asocieze critica adusă Israelului și sprijinul pentru Palestina cu „antisemitismul violent” și să vizeze grupurile musulmane și rasializate.
Statistici alarmante privind crimele de ură
Recent, statisticile guvernului britanic au arătat o creștere a crimelor de ură împotriva musulmanilor cu aproape o cincime, după ce cifrele din acest an au relevat o creștere de 73% a atacurilor islamofobe în 2024. De asemenea, incidentele antisemitice în Marea Britanie au crescut, ceea ce a dus la o scădere a sentimentului de siguranță în comunitate. Aceste preocupări au fost exprimate și în cadrul unui eveniment memorial din Londra, unde doi evrei au fost uciși într-un atac terorist inspirat de islamism.
Reacțiile guvernului și măsurile de restricție
În timp ce indignarea față de războiul Israelului în Gaza continuă să atragă mii de oameni pe străzile din Marea Britanie, guvernul Laburist a răspuns la preocupările legate de antisemitism și la anumite scandări inflamatorii de la marșurile pro-Palestina cu interzicerea organizației Palestine Action și propunerea de creștere a puterilor poliției la proteste. Guvernul a condamnat recent creșterea crimelor de ură împotriva musulmanilor, dar liderii comunității au criticat lipsa de reacție.
Legislația și reacțiile internaționale
În SUA, acțiunile similare în solidaritate cu Palestina au fost întâmpinate cu arestări, acțiuni legale și amenințări tot mai mari. În Franța, guvernul a fost criticat pentru reprimarea celor care exprimă solidaritate cu palestinienii, inclusiv prin interzicerea demonstrațiilor în anumite orașe. În Germania, unde mitingurile pro-Palestina au atras mii de oameni, tacticile poliției au fost criticate ca fiind excesive, iar deciziile de a interzice anumite sloganuri sub legea antisemitismului au fost contestate.
Recomandări și concluzii
Raportul recomandă ca Marea Britanie să stabilească un organism independent care să supravegheze practicile poliției în timpul demonstrațiilor și să revizuiască secțiunea 12 din Legea Antiterorismului din 2000 pentru a exclude opiniile politice protejate și sloganurile de solidaritate. De asemenea, se recomandă abrogarea secțiunii 11 din Legea Ordinii Publice din 2023, care permite percheziții fără suspiciune în timpul demonstrațiilor.
În final, reprimarea solidarității cu palestinienii evidențiază o criză profundă, nu doar a drepturilor omului în teritoriile ocupate, ci și a libertății în societăți care pretind a fi democratice.
Dreptul la protest este esențial într-o societate democratică, dar se pare că suntem pe calea greșită. E îngrijorător cum libertățile noastre sunt restricționate treptat, iar oamenii care se exprimă ajung să fie considerați infractori.
Am observat și eu o tendință din ce în ce mai mare de a limita libertatea de exprimare în Occident. Ce se întâmplă cu democrația dacă nu putem protesta? Mă tem că ne îndreptăm spre o dictatură mascată.
E trist să văd cum drepturile fundamentale sunt compromise sub pretextul „siguranței publice”. Cred că ar trebui să ne unim vocea și să ne apărăm drepturile înainte să fie prea târziu!