Decizia piloților români de a nu doborî drona rusească
Căpitanul-comandor (r) Laurențiu Buzenchi, pilot cu 3.700 de ore de zbor, explică motivul pentru care piloții români nu au intervenit împotriva dronei rusești care a intrat în spațiul aerian românesc. Spre deosebire de colegii polonezi, care au acționat diferit, piloții români au considerat că nu au suficiente informații pentru a lua o decizie de atac.
Identificarea dronei și riscurile asociate
Buzenchi subliniază că nu se poate decide doborârea unei ținte fără o identificare clară a acesteia, comparând situația cu un eventual atac cu o bombă biologică. El menționează că ucrainenii sunt cei mai avansați în contracararea dronelor, având la dispoziție „drone vânător”, care oferă o soluție eficientă în astfel de cazuri.
Costurile și resursele în apărarea aeriană
Buzenchi explică și aspectele economice legate de apărarea aeriană, menționând că o rachetă pentru doborârea unei drone poate avea un cost cuprins între 35.000 și 600.000 de euro, în contrast cu prețurile relativ mici ale dronelor. De asemenea, el avertizează că o situație în care ar fi atacate 400-500 de drone ar complica și mai mult deciziile de apărare.
Controlul asupra dronei și provocările strategice
Comandorul afirmă că, deși rușii susțin că drona a scăpat de sub control, aceasta a fost constant monitorizată. El sugerează că scopul acestor acțiuni poate fi de a testa vigilența României și de a evalua metodele de contracarare, dar și de a epuiza resursele limitate de muniție disponibile, care sunt gestionate cu precauție datorită termenului lor de valabilitate.
Concluzie
Decizia piloților români de a nu doborî drona rusească reflectă o abordare precaută, având în vedere riscurile de identificare și costurile asociate, dar și strategia mai largă de apărare a țării în contextul tensiunilor regionale.
