Contextul conflictului ruso-ucrainean
Conflictul generat de invazia Rusiei în Ucraina continuă, fără perspective clare de încheiere în următorii ani. În această situație, generalul (r) Silviu Predoiu, fost prim-adjunct al directorului Serviciului de Informații Externe, analizează animozitatea dintre cele două popoare care, odată apropiate, au ajuns să se urască profund.
O abordare culturală a conflictului
Predoiu propune o analiză bazată pe mecanismul de comparație culturală dezvoltat de psihologul olandez Geert Hofstede. Acesta oferă o cheie de interpretare a conflictelor internaționale prin măsurarea diferențelor și asemănărilor dintre societăți, subliniind importanța valorilor culturale în înțelegerea acestora.
Similaritățile culturale și brutalitatea războiului
Analiza scoate în evidență faptul că Rusia și Ucraina au profile culturale foarte asemănătoare. Această proximitate culturală contribuie la intensitatea brutalității războiului, deoarece „războaiele fratricide” sunt adesea cele mai nemiloase. Percepția că fiecare parte este un trădător al valorilor comune duce la conflicte profunde și visceralitate.
Percepții diferite asupra apropierii culturale
Moscova și Kievul interpretează acest aspect cultural în moduri opuse. Moscova percepe diferențele politice ca trădări intolerabile, în timp ce Ucraina le consideră o încercare de afirmare a identității proprii. Astfel, Rusia caută „reintegrarea” Ucrainei, în timp ce Ucraina vede această apropiere ca pe o capcană din care trebuie să scape.
Paradoxul sprijinului din Uniunea Europeană
În Uniunea Europeană, statele cele mai reținute în a sprijini Ucraina sunt Ungaria și Slovacia, deși cultural sunt apropiate de Ucraina. Această asemănare scoate în evidență slăbiciunile Ucrainei, iar aceste state aleg o poziție pragmatică. În contrast, țările precum SUA, Marea Britanie, Germania și Franța, care sunt cultural diferite de Ucraina, devin cei mai entuziaști susținători ai Kievului.
Percepția diferită a conflictului în Occident
Statele occidentale percep Ucraina mai degrabă ca pe un simbol al valorilor occidentale în fața autoritarismului rus, decât în complexitatea ei reală. Această distanță culturală le permite să proiecteze asupra Ucrainei idealuri și speranțe, transformând conflictul într-o cauză abstractă.
Politica americană și viziuni diverse
Politica SUA față de conflict a variat în funcție de administrație. Sub Biden, SUA a adoptat o poziție de susținere totală a Ucrainei, considerând războiul o confruntare existențială. În schimb, Trump, cu o abordare mai rezervată, a recunoscut complexitatea culturală a conflictului, sugerând că victoria Ucrainei nu garantează occidentalizarea regiunii.
Concluzie
Războiul dintre Rusia și Ucraina, un conflict fratricid, se desfășoară într-un context cultural complex, cu implicații profunde asupra securității și stabilității regionale. Fără o înțelegere a rădăcinilor culturale ale conflictului, sprijinul extern riscă să fie ineficient sau contraproductiv.
