Datoria națională a României a atins un nivel îngrijorător
Datoria publică a României a crescut la un nivel alarmant, atingând 57,8% din PIB la sfârșitul lunii mai 2025, conform Ministerului Finanțelor. Aceasta se traduce într-o obligație de aproximativ 11.000 de euro pentru fiecare cetățean român.
Detalii despre datoria guvernamentală
La sfârșitul lunii mai 2025, datoria guvernamentală brută a fost calculată pe baza PIB-ului cumulat din ultimele patru trimestre (T2 2024 – T1 2025). Planul de finanțare pentru anul 2025, în valoare de aproximativ 232 miliarde lei, a fost acoperit în proporție de 52% până la 31 mai. Această datorie include sumele destinate implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și acoperirea deficitului bugetar.
Măsuri de consolidare fiscală
Guvernul a adoptat un pachet de măsuri fiscale prin OUG nr. 36/2025, având scopul de a menține datoria publică la un nivel sustenabil. Printre măsurile adoptate se numără:
- Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și ajustarea cotelor reduse de TVA la 11% pentru diverse articole.
- Majorarea accizelor pentru combustibili, alcool și produse din tutun.
- Introducerea contribuției CAS pentru pensiile mai mari de 3.000 RON.
- Înghețarea salariilor publice și restructurarea burselor.
Obiectivele de reducere a deficitului
Guvernul își propune ca, până în 2031, deficitul bugetar să scadă la 2,5% din PIB, iar datoria publică să se mențină sub pragul de 60% din PIB, cu o traiectorie descendentă până în 2041. Pragul critic pentru înghețarea pensiilor și salariilor este de 55% din PIB, iar depășirea acestuia impune măsuri de ajustare fiscală.
Impactul măsurilor fiscale
Măsurile de consolidare fiscală vizează atât veniturile, cât și cheltuielile bugetare, având scopul de a îmbunătăți percepția investitorilor și de a reduce costurile de finanțare ale statului. Aceste măsuri includ reforme structurale în domenii precum pensiile speciale, sănătatea și combaterea evaziunii fiscale.
Concluzie
Creșterea datoriei publice a României și măsurile adoptate de Guvern pentru a o gestiona subliniază necesitatea unor reforme fiscale serioase și a unei gestionări prudente a finanțelor publice, având implicații semnificative asupra stabilității economice și bunăstării cetățenilor.
