Identitatea Digitală în Danemarca
Tinerii danezi încep să se înregistreze pentru MitID (my ID) de la vârsta de 13 ani. Acest sistem național de identificare digitală este utilizat pentru accesul la servicii precum online banking, semnarea documentelor electronice și programarea la medic. La 15 ani, toți copiii și părinții lor primesc o scrisoare de la guvern, informându-i că, de acum înainte, vor primi comunicări oficiale de la autorități prin „poșta digitală”, accesibilă doar cu MitID. Deși există opțiunea de a primi corespondență fizică, doar 5% dintre danezi aleg această variantă. În prezent, 97% din populația daneză cu vârsta de 15 ani și peste este înregistrată în MitID.
Guvernul britanic a anunțat recent planuri de a introduce un sistem de identificare digitală în Regatul Unit până în 2029, inspirându-se din modelele de succes din Danemarca și Estonia. Aceasta va fi o aplicație, nu un card fizic, conținând informații precum statutul de rezidență, numele, naționalitatea, data nașterii și o fotografie, fiind obligatorie pentru a putea lucra în Marea Britanie.
În Danemarca, adaptarea la utilizarea ID-ului digital a necesitat timp. Adam Lebech, director adjunct al agenției daneze pentru guvernare digitală, a subliniat că integrarea în aplicații esențiale, cum ar fi cele bancare, a fost crucială pentru succesul sistemului. De asemenea, introducerea poștei digitale a contribuit la creșterea utilizării. Pentru a îmbunătăți accesibilitatea în rândul generațiilor mai în vârstă, au fost instruiți voluntari pentru a ajuta persoanele în vârstă să utilizeze acest sistem.
Provocările Digitalizării în Danemarca
Bech-Nielsen, corespondent tehnic la ziarul Ingeniøren, a menționat că sistemul de ID digital funcționează bine și, până acum, nu a întâmpinat multe controverse din partea cetățenilor, datorită încrederii mari în politicieni și în sectorul public. Totuși, atitudinile față de supraveghere se schimbă, iar preocupările legate de confidențialitate cresc. El a subliniat că, în cazul unei defecțiuni a sistemului digital, accesul la servicii ar deveni mult mai dificil, ceea ce ar putea afecta reziliența societății.
Identitatea Digitală în Estonia
În Estonia, sistemul național de ID digital a fost dezvoltat începând cu anii 1990, după redobândirea independenței. Guvernul a văzut digitalizarea ca o soluție eficientă pentru livrarea serviciilor publice. Introducerea cărții de identitate digitale în 2002 a făcut din Estonia una dintre primele țări care au conectat un document de identitate fizic la autentificarea online securizată și la semnăturile digitale legale. Cetățenii pot vota digital, depune declarații fiscale și utiliza online banking, având și opțiunea analogică.
Majoritatea estonienilor sunt deschiși la inovații, deși există temeri legate de confidențialitate și securitate. Guvernul a abordat aceste teme prin construirea unui cadru legal și tehnic bazat pe încredere, asigurându-se că cetățenii dețin propriile date și pot verifica cine le accesează. Această transparență a limitat opoziția față de sistem.
Provocările Digitale în Estonia
Leif Kalev, profesor de studii politice la Universitatea din Tallinn, a menționat că, în general, estonienii sunt dispuși să accepte reducerea unor libertăți personale în schimbul inovațiilor tehnologice. Totuși, acumularea de date digitale despre cetățeni ridică întrebări legate de limitele rezonabile ale acesteia. Există, de asemenea, îngrijorări cu privire la sistemul de numărare a voturilor în cazul votului electronic și la provocările viitoare, cum ar fi puterea de calcul în creștere, inclusiv cea a computerelor cuantice.
Concluzie
Atât Danemarca, cât și Estonia au dezvoltat sisteme de identitate digitală eficiente, dar provocările legate de confidențialitate, securitate și adaptabilitate rămân relevante. Aceste experiențe pot oferi lecții valoroase pentru alte țări care doresc să implementeze sisteme similare.
