Expansiunea armatei în Franța
Franța va anunța în această săptămână planurile de extindere a armatei, Emmanuel Macron urmând să declare, joi, restabilirea serviciului militar, deși pe baza voluntariatului, după aproape 30 de ani de la abolirea acestuia. Această măsură vine pe fondul amenințării militare din partea Rusiei și al incertitudinii privind angajamentul Statelor Unite de a-și apăra aliații transatlantici.
Provocările apărării europene
Europa se grăbește să-și întărească industria de apărare și capacitatea de desfășurare, după ce a făcut reduceri radicale în acest domeniu de la sfârșitul Războiului Rece. În ciuda pierderilor semnificative suferite în războiul din Ucraina, Rusia este percepută de armatele europene ca o amenințare directă în următorii doi până la cinci ani. Washingtonul a clarificat că se așteaptă ca aliații săi din UE să își asigure o parte mai mare din apărare.
Problemele recrutării și conscripția
Problema investițiilor în industria de apărare este în principal economică, dar extinderea semnificativă a numărului de membri ai serviciilor armate reprezintă o provocare socială, generând dezbateri intense în mai multe țări. Fabien Mandon, generalul șef al armatei Franței, a stârnit controverse săptămâna trecută, afirmând că țara trebuie să fie pregătită „să-și piardă copiii”, deoarece Rusia „se pregătește pentru o confruntare cu țările noastre până în 2030”.
Un raport recent al unui institut de cercetare a subliniat că majoritatea armatei europene se confruntă cu dificultăți în a-și atinge obiectivele de recrutare și retenție a personalului instruit, precum și în generarea unui rezerv suficient.
Modele de conscripție în Europa
Sophia Besch, specialistă în apărare, a declarat că „deficitele tot mai mari de personal militar” îi determină pe tot mai mulți dintre aliații din vestul Europei să exploreze diferite modele de conscripție. Unele țări europene, cum ar fi cele nordice și baltice, au deja forme de conscripție. Finlanda, de exemplu, are unele dintre cele mai mari rezerve din lume pe baza conscripției universale masculine.
Suedia a reintrodus conscripția selectivă în 2018, iar Danemarca a extins sistemul de conscripție la femei, mărind durata la 11 luni. Estonia are conscripție masculină universală, iar Letonia și Lituania selectează conscriști prin tragere la sorți, în cazul în care nu există suficienți voluntari. Croația, care a abolit serviciul militar obligatoriu acum 18 ani, a reintrodus conscripția, iar Polonia lucrează la un plan pentru a pregăti antrenamente militare la scară largă pentru toți bărbații adulți.
Opinile publicului și viitorul conscripției
Recent, sondajele au arătat că majoritățile din mai multe țări europene, inclusiv Germania, Franța și Polonia, susțin o formă de serviciu militar obligatoriu. Cu toate acestea, alte țări evită în continuare conscripția. Guvernul german a decis recent împotriva unui sistem de serviciu militar obligatoriu, optând pentru un model voluntar, dar va reconsidera o chemare națională obligatorie dacă nu va reuși să atragă numărul necesar de voluntari.
Propunerea Franței este puțin probabil să includă reintroducerea serviciului militar obligatoriu abolit în 1997. Multe țări oferă stimulente precum bonusuri de bani, acces preferențial la locuri de muncă în sectorul public și la instituții de învățământ superior pentru voluntarii care aleg să participe la serviciul militar.
Concluzie
Extinderea armatei în Europa și explorarea diverselor modele de conscripție reflectă o schimbare semnificativă în abordările de apărare, influențate de amenințările externe și de nevoia de a asigura securitatea națională. Această evoluție va avea implicații profunde asupra societății europene și asupra relațiilor internaționale.
